Experții JPMorgan prezintă patru posibile direcții în care s-ar putea îndrepta Ucraina. Fără garanții solide, țara riscă un viitor de tip Georgia
0Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei ar putea intra în faza finală în vara anului viitor, susține un nou raport al centrului de analiză geopolitică al băncii americane JPMorgan Chase. Analiștii nu vorbesc, însă, despre o pace propriu-zisă, ci despre un posibil armistițiu care va îngheța conflictul, în absența unei soluții politice durabile.
Documentul, citat de mai multe publicații internaționale, avertizează că fără garanții solide de securitate, Ucraina ar putea repeta traiectoria Georgiei: o democrație erodată, o societate vulnerabilă la influența Moscovei și o integrare europeană suspendată pe termen nedeterminat.
Europa obosită, America ezitantă, Ucraina presată
Potrivit raportului JPMorgan, atât Ucraina, cât și Occidentul ating limitele capacității de susținere a conflictului. În Europa, stocurile de armament sunt pe sfârșite, iar producția militară rămâne sub cerințele de pe front. În Statele Unite, voința politică dă semne de oboseală, în special în contextul electoral incert. Ucraina, la rândul ei, se confruntă cu o criză de resurse militare și umane, în timp ce sprijinul internațional devine tot mai condiționat.
În acest context, președintele Volodimir Zelenski s-ar putea vedea nevoit să accepte un acord care nu va aduce pacea, dar va opri luptele. Pentru Moscova, și ea afectată de pierderi grele și de izolarea economică, o astfel de soluție ar putea salva aparențele și ar menține controlul asupra unor teritorii ocupate.
Patru scenarii posibile pentru finalul războiului
Experții JPMorgan prezintă patru posibile direcții în care s-ar putea îndrepta situația din Ucraina, fiecare cu implicații profunde asupra ordinii de securitate europene:
1. Modelul Coreei de Sud (15%)
Ucraina ar rămâne în afara NATO, dar ar primi garanții de securitate din partea SUA și a UE, cu desfășurarea de capabilități militare occidentale pe teritoriul său. În acest scenariu, 80% din Ucraina ar putea deveni stabilă, cu o economie redresată inclusiv prin utilizarea celor 300 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate. Teritoriile pierdute ar fi abandonate de facto, dar securizate printr-o linie de demarcație fermă.
2. Scenariul Israel (20%)
Sprijin financiar și militar robust, dar fără prezență directă occidentală. Ucraina și-ar construi o capacitate de descurajare proprie, dar ar trăi permanent sub amenințarea reluării războiului. Rusia ar continua presiunile economice și diplomatice, mizând pe oboseala Occidentului.
3. Scenariul Georgia (50%)
Este, potrivit băncii, cel mai probabil și cel mai periculos. Ucraina ar rămâne fără garanții clare și fără sprijin militar consistent. Procesul de integrare în NATO și UE ar stagna, iar influența Rusiei ar reveni gradual. Raportul atrage atenția că, în lipsa unui sprijin durabil, Ucraina ar putea urma soarta Georgiei post-2008, unde democrația a fost slăbită, iar legăturile cu Moscova s-au întărit pe fondul abandonului occidental.
4. Modelul Belarus (15%)
Cel mai sumbru scenariu: Ucraina își pierde sprijinul SUA, iar Europa nu reușește să compenseze. Rusia ar forța concesii maximale, ducând la o capitulare tacită și la o vasalizare a Kievului. Ordinea de securitate europeană ar fi zdruncinată, iar întreaga arhitectură postbelică s-ar putea prăbuși.
Un 2025 decisiv: ori securitate, ori stagnare
Anul viitor va fi unul de răscruce, avertizează raportul JPMorgan. Rezultatul negocierilor va depinde de disponibilitatea Kremlinului de a accepta concesii minime și de forța Occidentului de a oferi garanții reale Kievului. Fără acestea, Ucraina riscă nu doar să piardă teritorii, ci și oportunitatea de a deveni o democrație integrată în spațiul euroatlantic.
În plus, dacă viitorul acord va include limitări asupra sectorului de apărare ucrainean, țara va pierde și șansa de a-și construi o industrie militară robustă, vitală pentru redresarea economică.
Paradoxal, arată raportul, pierderea Donbasului ar putea elibera Kievul de o povară economică imensă, permițând concentrarea pe reconstrucția regiunilor vestice și centrale. Dar fără o ancorare fermă în structurile de securitate europene, nici această strategie nu ar garanta succesul.
Un conflict care se poate „încheia” fără să aducă pacea
Raportul JPMorgan ridică o întrebare gravă pentru liderii europeni: este Occidentul pregătit să apere nu doar Ucraina, ci propria sa arhitectură de securitate? Pentru că o încheiere a războiului fără o pace justă nu ar însemna decât o nouă etapă de instabilitate, una în care Rusia va continua să dicteze termenii jocului, iar Ucraina ar putea deveni o zonă gri – geopolitic, economic și strategic.
Cinci pași către pace
Deputatul ucrainean Serhii Sobolev a explicat în ce condiții Ucraina ar putea obține pacea și de ce fără un sprijin ferm din partea SUA, acest obiectiv rămâne iluzoriu.
Săptămâna viitoare, Ucraina va cere Uniunii Europene adoptarea unor noi măsuri de izolare a Rusiei. Potrivit Reuters, solicitarea va fi formalizată într-un document de 40 de pagini, intitulat „Cartea Albă”, care accentuează nevoia unei politici de sancțiuni mai ferme și mai independente față de cea a Washingtonului. În document, Kievul critică lipsa de coerență a Casei Albe în raport cu Moscova. Între timp, în SUA, Donald Trump continuă să bulverseze cancelariile occidentale cu poziții contradictorii.
Într-un interviu pentru Focus, Serhii Sobolev, deputat al Radei Supreme și vicepreședinte al fracțiunii „Batkivșcina”, avertizează că viitorul negocierilor de pace depinde de claritatea pozițiilor occidentale și de renunțarea la iluzii în ceea ce privește Moscova.
Trump: fără strategie clară pentru Ucraina
Donald Trump nu are un plan coerent privind Ucraina, afirmă Sobolev. „Administrația americană este lipsită de o strategie articulată, iar această lacună a fost prezentă și în mandatele anterioare, inclusiv în timpul lui Obama și Biden, când a fost anexat Crimeea”, spune deputatul.
Declarațiile fluctuante ale lui Trump – când anunță sancțiuni dure, când le anulează sau când își exprimă dorința de a negocia direct cu Putin – alimentează confuzia și subminează eforturile colective ale Kievului și Bruxellesului. „Avem nevoie de sprijin bipartizan în SUA, dar trebuie să nu ne facem iluzii. Să nu ne așteptăm la mai mult decât este realist”, subliniază Sobolev.
Totuși, el vede o oportunitate în acordul privind investițiile americane în Ucraina – inclusiv accesul la resursele naturale –, care ar putea facilita livrările de armament, un element esențial în susținerea rezistenței ucrainene.
„Memorandumul” de pace – o fantomă periculoasă
După o conversație cu Trump, Vladimir Putin a vorbit despre un „memorandum privind un viitor tratat de pace”. Sobolev respinge ideea drept o manevră propagandistică, menită să mascheze lipsa de substanță din partea Washingtonului. „Este doar un alt document vag, născut din lipsa unei viziuni coerente în SUA. Ne temem că astfel de inițiative deschid ușa compromisurilor periculoase”, avertizează el.
Kremlinul are un plan, și îl urmează pas cu pas
Spre deosebire de Trump, Vladimir Putin are un plan clar, reiterat în discursurile sale, începând cu Conferința de la München din 2008. „Obiectivele lui sunt neschimbate: refacerea sferei de influență sovietice și contestarea extinderii NATO”, reamintește Sobolev.
El subliniază că lipsa unei reacții ferme din partea administrațiilor americane – de la Obama până la Trump – i-a permis lui Putin să acționeze cu impunitate. „Agresiunea Rusiei nu se va opri la Ucraina. Este un pericol real pentru întreg spațiul euroatlantic”, avertizează deputatul.
Există, totuși, o schimbare de ton în Europa, consideră Sobolev. Plecarea unor lideri precum Angela Merkel a permis apariția unor poziții mai tranșante, în special în Italia, Franța și Germania, unde lideri noi par dispuși să ia în serios amenințarea rusă.
Vaticanul, ca posibil mediator?„Pozițiile sunt prea îndepărtate”
În ultimele zile, Vaticanul a fost vehiculat ca potențial nou cadru pentru negocierile de pace. Dar Sobolev rămâne sceptic. „Nu ne lipsesc platformele de dialog – există Turcia, Elveția, Austria – dar problema este conținutul acestor negocieri. Kremlinul vine cu aceleași cereri ca la Istanbul: limitarea armatei ucrainene, interdicția aderării la NATO, renunțarea la teritorii.”
Mai mult, el susține că fără un semnal clar din partea SUA, aceste demersuri nu vor avea rezultate. „Singurul efect real al Americii, momentan, este presiunea pe prețul petrolului. Dar nu este suficient. Trebuie sancțiuni reale și ajutor militar fără condiționări.”
Condiții minime pentru o soluție viabilă
Întrebat cum vede finalul conflictului, Sobolev identifică trei direcții esențiale: sprijin militar masiv din partea SUA, sancțiuni severe și clare, și un front diplomatic comun cu Europa. „Avem un plan comun de 22 de puncte cu partenerii europeni. Este singura hartă credibilă spre pace. Dar fără o Americă decisă, nu vom reuși.”
El adaugă că societatea ucraineană continuă să reziste, însă timpul nu este aliatul ei. „Ne trebuie claritate, consecvență și solidaritate internațională. Asta ar însemna victoria nu doar a Ucrainei, ci a lumii democratice.”