Europa se pregătește de apărare fără SUA. Planul de 800 de miliarde presupune investiții în tehnologii militare de nouă generație
0Europa își intensifică dezbaterea privind propria securitate, pe fondul incertitudinilor legate de angajamentul Statelor Unite. La mai bine de un an de la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, liderii europeni discută tot mai des despre nevoia de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru apărarea continentului.
Vorbind la Conferința de Securitate de la München, președinta Comisia Europeană, Ursula von der Leyen, a declarat că, în 2025, cheltuielile de apărare ale Europei au crescut cu aproape 80% față de perioada anterioară invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina. Potrivit acesteia, creșterea reflectă o schimbare de mentalitate și o conștientizare a riscurilor de securitate.
Există însă diferențe clare de viziune asupra direcției de urmat. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că statele europene „pot continua să viseze” dacă își imaginează că pot apăra continentul fără sprijinul SUA. În opinia sa, apărarea europeană trebuie să rămână integrată în cadrul NATO, care stabilește standardele și obiectivele de capabilitate, în timp ce Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze pe mobilizarea finanțării și pe consolidarea industriei de apărare. Aceasta ar putea însemna și achiziționarea de echipamente americane, dacă acestea sunt disponibile și eficiente.
În schimb, Ursula von der Leyen susține că Uniunea Europeană trebuie să fie capabilă să acționeze autonom, dacă situația o va impune. Ea a pledat pentru aplicarea mai fermă a clauzei de apărare reciprocă a UE, sugerând că blocul comunitar poate deveni un garant suplimentar al securității, alături de NATO. Declarațiile lui Trump privind o posibilă preluare a controlului asupra Groenlandei au alimentat, potrivit analiștilor, îngrijorările legate de angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de Europa.
Reducerea dependenței de SUA presupune investiții în tehnologii militare de nouă generație
Publicația Financial Times notează că ambele abordări au argumente solide. Construirea unei „autonomii strategice” reale va necesita ani de investiții și coordonare, iar până atunci Europa trebuie să își consolideze capacitățile în cadrul NATO, menținând în același timp relații funcționale cu Statele Unite.
Uniunea Europeană a lansat, între timp, programul Safe, în valoare de 150 de miliarde de euro, care prevede ca cel puțin 65% din componentele proiectelor finanțate să fie europene și ca fiecare inițiativă să implice minimum două state membre. Programul face parte dintr-un plan mai amplu de mobilizare a până la 800 de miliarde de euro pentru reînarmare până în 2030, majoritatea fondurilor urmând să provină din bugetele naționale.
Experții subliniază că o cooperare eficientă în domeniul apărării ar trebui să includă și parteneri din afara UE, precum Regatul Unit, Norvegia sau Elveția. De asemenea, statele mari ar trebui să renunțe la preferința exclusivă pentru producătorii naționali și să colaboreze la achiziții comune, pentru a obține cele mai performante sisteme disponibile.
Potrivit centrului de analiză Centre for European Policy Studies, reducerea dependenței de SUA presupune investiții în tehnologii militare de nouă generație, inclusiv apărare antirachetă, arme hipersonice, inteligență artificială, calcul cuantic, infrastructuri cloud și sisteme fără pilot.
Dezbaterea privind securitatea Europei reflectă o schimbare strategică majoră: dorința de a consolida parteneriatul transatlantic, dar și de a construi capacitatea de a acționa independent, dacă circumstanțele o vor cere.