Etnicii armeni din Nagorno-Karabah au început să predea armele către trupele ruse de menţinere a păcii

Confruntările armate s-au soldat cu circa 200 de morţi şi 400 de răniţi, potrivit separatiştilor armeni. Acordul de încetare a focului prevede în special dezarmarea şi dizolvarea formaţiunile armate armene.

Forţele etnicilor armeni din provincia azeră cu populaţie majoritar armeană Nagorno-Karabah au început predarea armelor către contingentul rus de menţinere a păcii staţionat în această regiune, în urma armistiţiului încheiat după ofensiva fulger lansată marţi de armata azeră pentru a recăpăta complet controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, relatează agenţia EFE.

"În îndeplinirea acordurilor asupra încetării focului convenite prin medierea comandamentului contingentului de pace rus, a început predarea armelor şi muniţiilor de către unităţile armatei de apărare din Nagorno-Karabah", a anunţat comandamentul trupelor ruse de menţinere a păcii, trimise în Nagorno-Karabah în urma războiului din anul 2020, scrie Agerpres.

De asemenea, adaugă comandamentul rus, "formaţiunile armate din Nagorno-Karabah îşi abandonează poziţiile conform acordurilor convenite în negocierile" desfăşurate joi în oraşul azer Ievlah, iar "până astăzi au fost predate peste 800 de arme, precum grenade, mortiere, sisteme portabile antitanc şi antiaeriene" şi şase blindate.

Armata azeră a lansat marţi o ofensivă fulger pentru a recăpăta complet controlul asupra enclavei Nagorno-Karabah, pierdută în urma războiului cu Armenia de la începutul anilor '90, şi recucerită parţial de Azerbaidjan după războiul din 2020 încheiat printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene.

De data aceasta armata armeană nu a mai intervenit, astfel că trupele etnicilor armeni din Nagorno-Karabah au capitulat în 24 de ore şi au acceptat un acord de încetare a focului, anunţat miercuri de Azerbaidjan şi de Ministerul rus al Apărării. Confruntările armate s-au soldat cu circa 200 de morţi şi 400 de răniţi, potrivit separatiştilor armeni. Acordul de încetare a focului prevede în special dezarmarea şi dizolvarea formaţiunile armate armene.

Reprezentanţii Azerbaidjanului şi ai autoproclamatei republici din Nagorno-Karabah s-au întâlnit astfel joi prima dată după mai mult de trei decenii de conflicte şi tensiuni, pentru a negocia reintegrarea enclavei cu populaţie majoritar armeană în teritoriul azer şi garanţiile de securitate pentru etnicii armeni şi combatanţii acestora, cărora preşedintele azer Ilham Aliev le-a promis amnistia dacă predau armele.

În acest timp, la Erevan, unde au avut loc proteste violente împotriva premierului armean Nikol Paşinian, acuzat de pasivitate în faţa ofensivei azere, guvernul condus de acesta a anunţat că elaborează planuri pentru evacuarea, la nevoie, a circa 40.000 de familii armene din Nagorno-Karabah, regiune unde numărul etnicilor armeni este estimat la circa 120.000.