Emmanuel Macron, bilanţul primelor 100 de zile la Palatul Elysee

O sută de zile s-au scurs de la alegerea lui Emmanuel Macron la preşedinţia Franţei. Cu acest prilej, presa franceză trece în revistă reuşitele şi succesele tânărului progresist, văzut în momentul accederii la Palatul Elysée ca o speranţă pentru Europa după votul britanicilor în favoarea ieşirii din blocul comunitar şi preluarea Biroului Oval de la Casa Albă de către imprevizibilul Donald Trump.

Emmanuel Macron a plecat în prima sa vacanţă în calitate de preşedinte al Franţei cu un bilanţ pozitiv pe plan extern şi cu două mari reuşite pe plan intern, dar cu o imagine şifonată, relevă presa franceză.

Pe plan extern, debutantul Macron a arătat fermitate în faţa preşedintelui rus Vladimir Putin şi preşedintelui american Donald Trump. De asemenea, a colaborat îndeaproape cu cancelarul german Angela Merkel şi nu s-a ferit să ridice tonul în chestiunea primirii refugiaţilor, intrând în dispută mai ales cu Polonia şi Ungaria.                   

Pe plan intern, succesorul socialistului François Hollande nu stă la fel de bine. Două mari reuşite are în cont, notează La Depeche. Este vorba de legea cu privire la moralizarea vieţii politice şi autorizarea guvernului de a reforma Codul Muncii prin ordonanţe.

Legea cu privire la moralizarea vieţii politice a devenit vitală pentru francezi pe fondul scandalurilor legate de aleşii care şi-au angajat fictiv rudele şi copii la propriile cabinete, cazul Fillon fiind emblematic. De-acum, aleşii francezi nu vor mai putea să recurgă la astfel practici.

Alte legi şi reforme sunt aşteptate în cursul acestui an, în special în chestiuni sensibile precum combaterea şomajului şi recalificarea profesională.

Însă pe lângă aceste reuşite şi propuneri pentru a oferi Franţei un nou model social, Macron a fost nevoit să se confrunte şi cu scandaluri, care i-au şifonat imaginea.

Primele sale săptămâni la Elysée au fost umbrite de dezvăluiri compromiţătoare despre membri importanţi ai guvernului, soldate cu demisia a patru dintre ei, printre care Richard Ferrand, un colaborator din prima linie, şi François Bayrou, un preţios aliat centrist.

Dacă aceste scandaluri nu l-au vizat direct, răceala faţă de presă şi conflictul cu generalul Pierre de Villiers l-au costat enorm. Macron nu a acceptat criticile lui de Villiers legate de reducerea bugetului apărării şi a forţat demisia acestuia de la conducerea Statului Major.

De fapt, bugetul pentru 2018 va fi o chestiune spinoasă în toamnă, în condiţiile în care Macron vrea economii ce ajung până la 11 miliarde de euro.

„Emmanuel Macron iese din starea de graţie pentru a-şi asuma costul politic al arbitrajelor sale“, comenetează politologul Jérôme Fourquet primele sale 100 de zile la preşedinţia Franţei.

Până una-alta, francezii se opun acordării soţiei sale, Brigitte, statutul de primă-doamnă şi se declară nemulţumiţi de începutul mandatului său de preşedinte.

Conform unui sondaj Ifop publicat vinerea trecută, 64% dintre francezi sunt nemulţumiţi de activitatea de până acum a lui Macron. Fostul preşedinte francez François Hollande a stat mai bine într-un sondaj similar realizat acum cinci ani, având chiar un avans de zece puncte procentuale faţă de Emmanuel Macron.