El Comercio: Mai puţin de 0,5% din românii din Spania sunt delincvenţi
0Filologi care fac curăţenie în casă, ingineri-vânzători, dar şi o mână de hoţi. Cei din urmă, deşi sunt cei mai puţin numeroşi, umbresc imaginea românilor din Spania, scrie "El Comercio". Publicaţia în limba spaniolă justifică fenomenului imigrării românilor pe teritoriul iberic prin nivelul de trai din România.
"Un kilogram de piept de pui costă 6 euro în România, un litru de ulei de măsline, 8 euro, iar benzina este 1,50 euro pe litru. Salariul mediu ajunge la 400 de euro atât pentru ingineri, cât şi pentru profesorii universitari. În faţa acestor realităţi şi în plină recesiune economică, mulţi români urmează exemplul compatrioţilor lor şi vin să-şi câştige existenţa în Spania", scrie "El Comercio", potrivit adevarul.es.
Xenofobia din regiuni precum Badalona, unde politicianul Xavier García Albiol (PP) şi-a conceput campania electorală în jurul sloganului "Nu vrem români", nu i-a determinat pe cetăţenii originari din estul Europei să nu se stabilească în Spania.
"Majoritatea vine aici (în Spania, n.r.) ca să muncească, să supravieţuiască cum o fi. Şi sunt mulţi, cea mai numeroasă comunitate de imigranţi din ţara noastră. Se ridică la cifra de 900.000 de rezidenţi în Spania, depăşindu-i pe marocani cu aproximativ 100.000", notează sursa citată referindu-se la români.
Publicaţia "El Comercio" scrie în ediţia online că, în ciuda renumelui negativ creat de delincvenţi, majoritatea românilor s-a integrat în Spania şi se zbate onest să supravieţuiască. Mărturie stă cazul lui Alexandru Ovidiu Petcu, un inginer în vârstă de 37 de ani, stabilit la Murcia: "Nu suntem obişnuiţi cu luxul, trăim din mai puţini bani decât spaniolii. Nu câştigăm mult, dar ne descurcăm". Românul nu uită problemele pe care le-a înfruntat în ţară, dintre care aminteşte disponibilizarea sa de acum doi ani precum şi şpaga din sistemul medical românesc, de proastă calitate şi doar teoretic gratuit.
Alexandru care s-a "reprofilat" pe culesul fructelor se poate identifica cu mulţi dintre compatrioţii săi, atât cu cei cu studii universitare, cât şi cu cei fără studii. Majoritatea bărbaţilor români a venit în Spania cu gândul să se angajeze în domeniul construcţiilor dar, după prăbuşirea economică imobiliară din 2008, mulţi s-au reorientat spre munci agricole. Femeile românce au optat pentru muncile domestice, de curăţenie şi de îngrijire a copiilor sau a bătrânilor, ajungând să câştige circa 700 de euro pe lună.
Doar o parte foarte mică din cei care s-au stabilit în Spania a făcut-o pentru a cerşi sau a trăi din câştiguri obţinute ilegal, notează "El Comercio". Potrivit sursei citate, studiile profesorului Miguel Pajares arată că membrii bandelor criminale nu ajung la 0,5% din populaţia imigranţilor români, iar ponderea ţiganilor este de doar 3% din totalul compatrioţilor noştri stabiliţi în Spania.