După Grecia, UE trebuie să salveze de la faliment Ciprul

Tocmai când liderii europeni credeau că sunt pe cale să pună capăt turbulenţelor economice din ultimii trei ani, a apărut problema Ciprului, aparent mică, dar care nu poate fi ignorată, scrie publicaţia elenă „Kathimerini“.

Economia cipriotă valorează doar 18 miliarde de euro, fiind a treia cea mai mică din zona euro, dar problemele pe care le pune sunt printre cele mai complexe cu care s-a confruntat Europa, combinând elemente ale crizei din Grecia, Spania şi Irlanda.

Potrivit celor mai recente estimări ale analiştilor, ţara are nevoie de 17,5 miliarde de dolari pentru a se pune pe picioare, din care zece miliarde de dolari pentru sectorul bancar şi până la 7,5 miliarde de dolari pentru activităţile generale ale guvernului şi serviciul datoriilor.

Suma este mică în termeni nominali, dar echivalează cu PIB-ul ţării, astfel că programul de salvare ar fi cel mai mare acordat de zona euro după cel pentru Grecia şi de trei ori mai mare decât programul acordat Portugaliei în 2011.

Problema este cum va putea Ciprul să ramburseze banii pe care i-ar primi, astfel că programul de salvare nu este sustenabil.

FMI-ul, reticent

În această situaţie FMI nu va va dori să participe, ceea ce ar pune sub semnul întrebării credibilitatea programului în ansambul său.

"Ciprul este, ca ţară, cel mai mare risc cu care se confruntă astăzi zona euro. Văd o deconectare între Cipru şi partenerii săi din uniunea monetară, nu se ştie cum pot fi acoperite divergenţele", a declarat săptămâna trecută Charles Dallara, şeful Institutului pentru Finanţe Internaţionale, organizaţie care a negociat anul trecut restructurarea datoriilor Greciei, în numele băncilor.

Ciprul a cerut asistenţă financiară în iunie anul trecut, iar în ultimele şapte luni a negociat cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană.

Discuţiile s-ar putea clarifica după alegerile pentru un nou preşedinte al Ciprului, din februarie, fiind posibil ca negocierile să fie finalizate înainte de o reuniune a miniştrilor de Finanţe din zona euro, de la sfârşitul lunii martie.

Salvarea ar putea veni de la ruşi

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin i-a promis omologului său cipriot, Dimitris Christofias, că Rusia va participa la pachetul de salvare a economiei cipriote. Acest lucru a fost dezvăluit miercuri chiar de preşedintele Christofias, care se află la Belgrad pentru o Reuniune Interguvernamentală.

Într-o declaraţie scurtă, Christofias a precizat că a vorbit la telefon marţi seara cu preşedintele Putin şi că discuţia s-a axat pe situaţia economiei cipriote, fiind ridicată problema unei posibile participări a Federaţiei Ruse la împrumutarea Republicii Cipru.

"Preşedintele Putin mi-a dat asigurări că Federaţia Rusă este gata să contribuie împreună cu Uniunea Europeană la acordarea unui împrumut Ciprului". "Este normal - a continuat el - ca Federaţia Rusă să fie interesată ca Ciprul să primească un împrumut şi din partea UE. Însă în acelaşi timp, ca vechi prieten al Ciprului, ar dori să ajute în colaborare cu UE".

Preşedintele Christofias a precizat că Ministerul de Finanţe din Rusia "se află deja în contact cu Comisia Europeană şi speră ca în curând acest caz să se încheie în mod pozitiv".

Prietenul la nevoie se cunoaşte

Mulţumindu-i călduros lui Vladimir Putin "pentru disponibilitatea lui de a da o mână de ajutor Ciprului, cinstind vechea prietenie strânsă şi tradiţională dintre Federaţia Rusă şi Republica Cipru", preşedintele Christofias a asigurat că Ciprul "se va dovedi demn de prietenia şi de încrederea pe care Federaţia Rusă o arată Ciprului".

Întrebat dacă participarea rusă la împrumut face ca datoria publică a Ciprului să fie sustenabilă în orice situaţie, preşedintele Republicii Cipru a răspuns: "Nu doresc să intrăm în amănunte în acest moment. Am dorit să dau acest mesaj poporului cipriot, este un mesaj important, din punctul meu de vedere, care vine dinspre Moscova, iar detaliile să le lăsăm să fie analizate de specialişti".

"Cred cu tărie că această mână de ajutor poate fi corectă" a spus Christofias. "Aceasta nu înseamnă, desigur, că refuzăm să ne asumăm responsabilităţile în ceea ce priveşte schimbările structurale din economia noastră, precum şi în ceea ce priveşte achitarea unor posibile împrumuturi acordate fie de UE, fie în comun de UE şi a Federaţia Rusă" a conchis Christofias.