Dispută Schengen în Parlamentul European: Românii sunt revoltaţi, nemţii ameninţă că dau aviz negativ

Înaintea aprobării sau refuzării aderării României și Bulgariei la zona Schengen, Comisia pentru Libertăți civile din Parlamentul European a cerut acces la rapoartele de evaluare finale, dar a fost refuzată.

Deputații au criticat refuzul "rușinos" și "inacceptabil" al Consiliului de a acorda accesul la aceste documente tuturor membrilor PE, considerând că acordul comisiei parlamentare trebuie dat în deplină cunoștință a faptelor. Conform procedurii de acord, Parlamentul European are dreptul să aprobe sau să refuze noi aderări la zona Schengen. .

Scrisoarea Germaniei şi Franţei, problema Consiliului

"Parlamentul European trebuie să aibă acces la aceste documente, pentru a putea să prezinte avizul său", așa cum a cerut Consiliului la 16 decembrie 2010. "Până acum nu am avut niciun fel de răspuns", a declarat Carlos Coelho (PPE, Portugalia), raportor din partea Comisiei pentru Libertăți civile. În ceea ce privește scrisoarea trimisă de miniștrii german și francez, raportorul a declarat: "Aceasta este o problemă a Consiliului, dacă vor să amâne aderarea sau nu. Noi trebuie să prezentăm un aviz în deplină cunoștință a faptelor".

Ce au spus eurodeputaţii români:

"Membrii acestei instituții trebuie să își facă datoria și pentru aceasta au nevoie de acele documente", a spus deputata Renate Weber (ALDE, România). "Obligația noastră este să lucrăm cu aceste rapoarte" și "astfel, Consiliul ne împiedică să ne facem datoria (..). Nu putem lucra cu scenarii (...), este inacceptabil", a mai declarat eurodeputata, care s-a întrebat de asemenea : "Este aceasta o strategie a Consiliului pentru a ne împiedica să dăm un aviz pozitiv ?"

Ioan Enciu (S&D, România):  Extinderea trebuie să se bazeze pe evaluările grupurilor de lucru și "se dovedește că România îndeplinește condițiile, în timp ce Bulgaria mai are încă unele probleme". Argumentele miniștrilor Germaniei și Franței "sunt greșite" și "nelegitime", arătând că "crimă organizată și corupția nu au nimic de-a face cu aderarea la Schengen (...). Criteriile Schengen sunt perfect clare (..) și nicio altă condiție nu poate fi aplicată".

"Cetățenii nu vor înțelege dacă se blochează aderarea din motive administrative. Aceste documente trebuie să fie declasificate", a susținut Marian-Jean Marinescu (EPP, România).

Europarlamentarii germani: putem da aviz negativ

Renate Sommer (PPE, Germania): "Nu trebuie să fim diplomați în această privință - noi suntem politicieni, nu diplomați. Ceea ce face Consiliul este rușinos", a spus deputata. "Noi suntem aici pentru a-i reprezenta pe cetățeni și trebuie să avem acces la informații". "Nu putem să prezentăm un aviz până când fiecare dintre noi nu are acces la aceste informații. Altfel, ar trebui să dăm un aviz negativ, dar poate Consiliul chiar lucru acesta îl dorește". Potrivit deputatei europene, "trebuie să fie ceva în neregulă cu aceste documente, dacă sunt ținute secrete".

"Nu putem elabora un raport fără să discutam substanța temei", a susținut Monika Hohlmeier (PPE, Germania).

"Ce se încearcă să se ascundă de noi?", s-a întrebat de asemenea Cornelia Ernst (GUE/NGL, Germania). În mass media germană există de asemenea multe speculații pe acest subiect, a declarat ea. Consiliul trebuie să lucreze în mod legitim, dar un aviz negativ din cauza aceasta ar fi nedrept pentru cetățenii români și bulgari, a declarat ea.

Sarah Ludford (ALDE, UK): Mecanismul de evaluare Schengen trebuie regândit. Din punct de vedere legal, corupția, crima organizată și sistemul judiciar nu au nimic de-a face cu cerințele pentru aderarea la spațiul Schengen"

"Dacă nu avem acces [la documente], recomand un vot negativ, să dăm un aviz nefavorabil", a declarat Philip Claeys (NI, Belgia).

La încheierea dezbaterii, Carlos Coelho a declarat că nu împărtășește opinia unor membri conform cărora Parlamentul trebuie să dea un aviz negativ în cazul în care membrilor săi nu li se dă acces la documente". "Acest lucru nu trebuie folosit împotriva cetățenilor români și bulgari."

Ce va urma?
Discutarea proiectului de raport al lui Carlos Coelho este prevăzută pentru 3 februarie, în vederea adoptării acestuia la reuniunea extraordinară a Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne din 14 februarie, la Strasbourg.