Dezbaterea cu privire la modalitatea de integrare a Mării Negre în strategia Occidentului asupra Rusiei se intensifică înaintea contraofensivei ucrainene
0Războiul din Ucraina a scos la iveală un element vulnerabil în strategia NATO, în timp ce SUA și Alianța Atlantică încearcă să tempereze ambițiile președintelui rus Vladimir Putin la Marea Neagră, scrie revista americană Foreign Policy.
Controlul asupra Mării Negre este o componentă centrală a strategiei de război a Rusiei și unul dintre principalele motive pentru care a anexat Crimeea – peninsula aflându-se situată în largul coastei de sud a Ucrainei – în 2014, o acaparare ilegală de teritoriu care a prevestit actualul conflict sângeros.
Din perspectiva Washingtonului și a aliaților săi din NATO, contracararea influenței rusești la Marea Neagră e esențială pentru a-și putea conserva propria influență la periferia sud-estică a Europei și pentru a menține fluxul crucial de mărfuri dinspre așa-numitul grânar al Europei către piețele vulnerabile din Orientul Mijlociu și Africa, susține revista americană. Dar, cu toate acestea, tot mai mulți decidenți occidentali și congresmeni americani susțin că regiunea Mării Negre ocupă de mult prea multă vreme un loc periferic în strategia vestică de contracarare a Rusiei, în loc să constituie un pilon al acesteia, subliniază Foreign Policy.
„Dacă îi permitem Rusiei să definească regulile în regiunea Mării Negre punem în pericol aliații și interesele noastre și tocmai de aceea Marea Neagră are nevoie de propria strategie cuprinzătoare pentru a ne asigura că președintele rus Vladimir Putin nu poate obține un punct de sprijin acolo”, a declarat senatorul american democrat Jeanne Shaheen pentru Foreign Policy.
Shaheen și senatorul republican Mitt Romney au introdus luna trecută un proiect de lege pentru a impulsiona administrația Biden să elaboreze o strategie pentru Marea Neagră și pentru a spori prezența militară și angajamentul economic în regiune.
Alți diplomați și oficiali occidentali din domeniul apărării au spus că Marea Neagră se află pe o falie foarte subțire între strategia NATO privind Ucraina și flancul său estic, pe de o parte, și politicile Occidentului pentru flancul său sudic și Orientul Mijlociu extins, pe de altă parte. NATO, susțin acești oficiali, trebuie să repare această ruptură, pregătindu-se în același timp, pentru o confruntare pe termen mai lung cu o Rusia revanșistă din punct de vedere militar.
Dezbaterea cu privire la modalitatea optimă de a integra Marea Neagră în strategia Occidentului asupra Rusiei se intensifică înaintea mult anticipatei contraofensive ucrainene din această primăvară, care ar putea viza Crimeea, precum și înaintea unui summit esențial al liderilor NATO care va avea loc în această vară la Vilnius, în Lituania.
Nicio strategie Vestică pentru Marea Neagră nu poate funcționa fără acordul Turciei
Elaborarea unei strategii coerente ar putea fi un lucru mai ușor de spus decât de făcut, având în vedere rolul supradimensionat pe care îl joacă Turcia, aliatul NATO din regiune, ca paznic al Mării Negre, care controlează strâmtorile Dardanele și Bosfor, care servesc drept unica și îngusta ieșire spre Marea Mediterană.
Turcia are de ani de zile o relație dificilă și tensionată cu Washingtonul și alți aliați din cadrul NATO și privește cu suspiciune orice încercare de sporire a prezenței NATO în Marea Neagră sau orice schimbare a rolului său de gardian al Mării Negre.
Turcia, folosindu-și puterile legale în temeiul Convenției de la Montreux din 1936, a închis strâmtorile dintre Marea Mediterană și Marea Neagră navelor de război din țări care nu au porturi la mare, la scurt timp după invazia Rusiei de anul trecut. Această manevră a blocat atât navele de război rusești care nu se întorceau în porturile lor de origine să navigheze în Marea Neagră, cât și navele de război ale statelor NATO care nu au ieșire la Marea Neagră. Ultima navă americană care a intrat în Marea Neagră a fost USS Arleigh Burke, un distrugător care a părăsit marea în decembrie 2021.
Cu alte cuvinte, nicio strategie Vestică pentru Marea Neagră nu poate funcționa fără acordul Turciei, iar acordul Turciei va fi dificil de obținut. Turcia este puțin entuziastă față de orice propunere care ar schimba statutul Mării Negre sau ar schimba condițiile de acces la Marea Neagră”, a declarat Soner Cagaptay, expert în regiune în cadrul think-tank-ului Washington Institute for Near East Policy.
Și Foreign Policy Research Institute vorbește despre o mai bună abordare euro-atlantică a Mării Negre, evidențiind importanța strategică a regiunii, în contextului războiului din Ucraina. Statele Unite și alți parteneri NATO trebuie să ajute statele de la Marea Neagră să poată proiecta puterea maritimă de pe uscat, iar aliații NATO – și țările partenere – trebuie să aibă acces la o gamă largă de drone aeriene și terestre care pot acoperi zona Mării Negre, opinează Foreign Policy Research Institute.
Totodată, Occidentul trebuie să găsească modalități de a reduce influența Rusiei asupra legăturilor geo-economice cheie care traversează Marea Neagră și să împiedice Rusia de a fi puterea dominantă în această regiune, printr-un set de investiții direcționate, care ar putea suprima ambițiile Moscovei, crede Foreign Policy Research Institute.