Der Spiegel: Statele Unite vor ca Germania să trimită efective militare în estul Europei, inclusiv în România

Şeful Casei Albe, Barack Obama, îi va cere cancelarului Angela Merkel ca Germania să se implice mai mult din punct de vedere militar pe flancul estic al NATO, acţiunea având ca scop descurajarea Rusiei, potrivit unor documente guvernamentale germane citate de revista "Der Spiegel".

Subiectul ar urma să fie abordat în cadrul unui mini-summit informal, care va avea loc luni, la Hanovra, şi la care vor lua parte pe lângă preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, şi cancelarul federal german, Angela Merkel, preşedintele francez, François Hollande, premierul britanic, David Cameron, şi cel italian, Matteo Renzi.

Statele Unite aşteaptă ca Germania şi Marea Britanie să trimită trupe în ţările baltice, Polonia şi România, fapt anunţat deja de Obama în Consiliul Naţional de Securitate, scrie "Der Spiegel" .

O decizie privind suplimentarea efectivelor pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice urmează să fie luată în iulie, la summitul NATO de la Varşovia, noua misiune fiind interpretată ca un semnal suplimentar pentru partenerii estici care se simt ameninţaţi de Rusia. 

Începând din anul 2017, o brigadă formată din aproximativ 4.200 de soldaţi va fi staţionată în flancul estic al NATO.  Brigada, care îşi va înnoi componenţa o dată la nouă luni, se va deplasa în mai multe ţări est-europene, schimbându-şi poziţia după principiul rotaţiei.

Numai că Berlinul priveşte implicarea sa în aceste planuri cu reţinere, având în vedere că armata germană este angajată deja în misiuni până în anul 2020, notează "Die Zeit".

Posibilă extindere a prezenţei maritime a NATO în Marea Neagră

Pe de altă parte, Alexander Vershbow, secretar general adjunct al NATO, a declarat, vineri, la Sofia, că Turcia, Bulgaria şi România ar putea extinde prezenţa maritimă a NATO în Marea Neagră, ca parte a unei strategii mai largi de descurajare a Rusiei.

NATO vizează să contracareze întărirea prezenţe militare a Rusiei în Crimeea, anexată în 2014, şi în Marea Neagră, regiune cu importanţă strategică atât pentru Est, cât şi pentru Occident, date fiind resursele energetice şi apropierea de Orientul Mijlociu, menţionează Reuters.

"În prezent se poartă discuţii foarte importante între aliaţii cu ieşire la Marea Neagră (...) în ceea ce priveşte o mai mare integrare a forţelor şi operaţiunilor lor navale", a afirmat oficialul NATO, nominalizând cele trei state membre din regiune.

Alianţa Nord-Atlantică este preocupată de ceea ce consideră a fi strategia Rusiei de a încerca să blocheze manevrele aeriene, terestre şi navale ale NATO prin poziţionarea de baterii de rachete sol-aer şi rachete anti-navă la Kaliningrad, în Marea Neagră şi în Siria.

"Trebuie să avem în vedere o prezenţă militară mai persistentă a NATO în regiune, cu un accent special asupra capabilităţilor noastre maritime", a menţionat Vershbow.

Îngrijorat că, după anexarea Crimeei şi în contextul operaţiunilor rebelilor pro-ruşi în estul Ucrainei, Moscova ar putea exercita presiuni asupra Poloniei sau destabiliza ţările baltice - eventual prin alimentarea de tulburări în rândul minorităţilor ruse -, Occidentul vrea să-şi întărească apărarea pe flancul estic, însă fără a provoca Rusia prin staţionarea de trupe permanente.

Cu toate că NATO afirmă că respectă acordul din 1997 cu Moscova, ambasadorul rus pe lângă Alianţă, Aleksandr Gruşko, susţine că planurile NATO constituie o ameninţare pentru ţara sa, avertizând că nu va exista nicio îmbunătăţire în relaţiile cu Occidentul, aflate la cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece, până când Alianţa Nord-Atlantică nu îşi va retrage forţele.