De ce interdicția SUA asupra utilizării rachetelor ATACMS în Rusia nu afectează Ucraina

Interdicția SUA pentru Ucraina de a lovi pe teritoriul Rusiei cu rachete americane ATACMS nu mai are un impact atât de mare asupra capacităților de atac Kievului care între timp și-a dezvoltat propria industrie de apărare și a testat cu succes o rachetă cu rază lungă de acțiune, relatează The Telegraph.

Când administrația Trump a demarat eforturile diplomatice de a-l convinge pe Vladimir Putin să se angajeze în negocieri serioase de pace în această primăvară, a decis să elimine un potențial impediment în calea discuțiilor: atacurile ucrainene efectuate cu rachete fabricate în SUA în adâncimea teritoriului rus.

The Wall Street Journal a dezvăluit recent că Washingtonul a introdus discret un mecanism de revizuire a stocurilor de armament, care a atras după sine o interdicție pentru Ucraina de a ataca ținte transfrontaliere cu rachetele americane Atacms, cu rază lungă de acțiune. De asemenea, a împiedicat atacuri similare cu racheta Storm Shadow, de fabricație britanică, care se bazează pe datele de țintire americane.

Introducând un astfel de mecanism, echipa de negocieri a lui Donald Trump a dorit să se asigure că, în calea unui summit de pace, nu vor apărea piedici precum un influx de arme americane și știri precum că ucrainenii au incendiat un depozit de combustibil sau o bază militară, spre maxima iritare și nemulțumire a Kremlinului.

Aceste atacuri, ale căror imagini au fost distribuite pe scară largă pe rețelele de socializare, au oferit un boost important moralului Ucrainei.

Însă rachetele Atacm și Storm Shadows nu ar trebui supraestimate în ceea ce privește impactul asupra cursului războiului, întrucât foarte probabil Kievul va continua aceste lovituri cu rază lungă pe măsură ce își consolidează propria industrie internă de apărare.

Administrația Biden a ridicat restricțiile asupra atacurilor cu rrachete ATACMS

În momentul în care fostul președinte american Joe Biden a ridicat restricțiile privind utilizarea rachetelor Atacms pentru a viza situri din Rusia la sfârșitul anului trecut, Moscova mutase deja multe instalații logistice și avioane de atac în afara razei lor de acțiune de 300 km.

Dar asta nu înseamnă că acestea nu s-au dovedit utile. Amiralul Rob Bauer, cel mai înalt ofițer militar al NATO, a punctat că rachetele au „lovit grav o serie” de fabrici de armament și depozite de muniții din Rusia. În special, viteza lor și capacitățile de penetrare au permis Ucrainei să ajungă la instalații subterane altfel inaccesibile.

Însă a existat întotdeauna o problemă legată de cantitate. Furnizarea acestor arme cu rază lungă de acțiune nu a fost niciodată suficientă astfel încât să susțină o campanie aeriană prelungită a Kievului. Din octombrie 2023, Pentagonul a furnizat Ucrainei aproximativ 500 de rachete Atacms, dar doar aproximativ 50 rămăseseră în arsenalul Kievului la momentul ridicării restricțiilor privind utilizarea lor, în Rsuai au declarat oficiali americani pentru The New York Times.

În același timp, proviziile de Storm Shadow scăzuseră de asemenea: Ucraina a primit inițial între 100 și 200 de unități. Între timp, atât Marea Britanie, cât și SUA au transmis Ucrainei că este puțin probabil să facă livrări suplimentare: stocurile erau mici de la bun început, iar mulți din Washington considerau că nu pot livra mai multe fără a periclita prezența americană în Orientul Mijlociu și Pacific.

Soluția Ucrainei: atacurile cu arme proprii

E posibil ca sistemele avansate de apărare aeriană ale Rusiei – precum S-400 și Panțir S1 – să fi reușit într-o oarecare măsură să atenueze impactul atacurilor cu rază lungă în interiorul granițelor sale. Propagandiștii Kremlinului umflă adesea numărul interceptărilor, dar analiștii independenți ale informațiilor open source au geolocalizat fragmente ale rachetelor Storm Shadow în mai multe locații, inclusiv unul în regiunea Briansk în ianuarie anul acesta. În plus, se poate că presupune Moscova, la rândul său, a acordat prioritate contracarării armelor occidentale după ridicarea restricțiilor privind atacurile transfrontaliere.

Ucraina ar fi preferat, fără îndoială, să aibă posibilitatea de a utiliza rachetele Atacms în orice mod ar fi considerat de cuviință în timp ce Rusia își lansa ofensiva de vară. De pildă, orice atac asupra centrelor logistice care alimentează ofensiva intensă din Donbas ar fi binevenit.

Dar nu este ca și cum Kievul ar fi devenit incapabil să atace ținte aflate în adâncul Rusiei. În schimb, a apelat pur și simplu la arsenalul său de drone, efectuând o serie de atacuri care au distrus combustibil în valoare de milioane de dolari și făcând prețurile la carburanți să explodeze.

Anders Puck Nielsen, ofițer și analist militar la Academia Daneză de Apărare, a declarat: „Având în vedere că Ucraina și-a intensificat atacurile în interiorul Rusiei, interdicția nu pare să fi fost o problemă uriașă pentru ei. A fost o caracteristică a administrației Trump încă de când a venit la putere, și-a supraestimat propria influență asupra Ucrainei.”

În iulie, președintele SUA l-ar fi întrebat pe Volodimir Zelenski dacă poate ataca ținte din interiorul Rusiei, chiar și la Sankt Petersburg. „Putem dacă ne dați armele”, a răspuns Zelenski, potrivit The Financial Times.

Se poate presupune că dacă Trump își va pierde complet răbdarea cu Putin, atunci ar putea ridica din nou restricțiile sau chiar ar putea merge până la a oferi Kievului rachetele Tomahawk, care au o rază de acțiune de 2.500 km. Între timp, a anunțat un nou termen pentru a evalua rezultatele diplomației și a lua o decizie: „două săptămâni”.

În altă ordine de idei Kievul și-a învățat lecțiile și să încerce să se mai bazeze pe sprijinul potențial capricios al SUA. Pe lângă arsenalul său înfloritor de drone cu rază lungă de acțiune, și-a dezvoltat propria rachetă de croazieră, Flamingo, care urmează să ajungă pe câmpul de luptă înainte de sfârșitul anului.

Dacă, potrivit relatărilor din presa ucraineană, ar avea capacitatea să atace ținte aflate la 3000 km distanță, asta ar oferi Kievului libertatea de a lovi în Rusia, fără a avea nevoie de sprijinul sau de aprobarea SUA pentru a lovi chiar și la Sankt Petersburg, cum s-a interesat Trump.

Flamingo nu este la nivelul Storm Shadows sau Atacms în ceea ce privește viteza, dar dacă Kievul poate produce suficiente astfel de rachete, următoarea fază a războiului ar putea deveni una dureroasă pentru Putin.