De ce e PCR cel mai iubit partid din România. Nostalgia după comunism în Europa de Est

Tranziţia imperfectă către democraţie le-a crescut est-europenilor dorul de vremurile bune din „Epoca de Aur”. Un sondaj IRES arată că, a început de 2016, cel mai iubit partid din România rămâne PCR. Similar, popoarele vecine tânjesc după regimul comunist, iar asta din cauza liderilor corupţi pe care i-a adus democraţia.

Trecerea la economia de piaţă s-a tradus în ţările est-europene prin instabilitate, cursuri fluctuante ale monedelor naţionale, rate ale inflaţiei scăpate de sub control şi şomaj. Suprapuse cu marile scandaluri de corupţie şi o clasă politică în cel mai bun caz impotentă - şi în cel mai rău caz penală -, problemele economice sunt asociate de o parte în creştere a est-europenilor cu democraţia.

Instabilitatea şi nesiguranţa sunt resimţite drept o scădere a nivelului de trai, chiar dacă statisticile arată contrariul. Prin urmare, o pătură importantă a electoratelor din Europa de Est s-a convins în ultimii ani că înainte era mai bine. După o ascensiune fulminantă a extremei dreapta, explicată prin criza economică acută izbucnită în 2007-2008, asistăm acum la o nostalgie tot mai accentuată pentru comunism, pe fondul stagnării economice şi al cotelor alarmante ale şomajului.

Înainte de a compara nivelul de trai şi dezvoltarea societăţii între comunism şi democraţie, trebuie să ne amintim fondul pe care s-au înrădăcinat regimurile socialiste în Europa de Est. comunismul a însemnat, în statele est-europene, perioada de reconstrucţie după al Doilea Război Mondial, identificându-se astfel cu încheierea unei tragedii. Avansurile erau semnficative, având în vedere starea deplorabilă a societăţilor la mijlocul anilor `40. 

Astfel că sondajul realizat recent de IRES arată că 52% dintre români consideră că Partidul Comunist Român a fost mai bun decât actualele grupări politice. Rezultatele nu mai reprezintă o surpriză. Constant, românii şi-au manifestat dorul faţă de regimul comunist. Nostalgia a culminat în 2010, când un alt sondaj realizat tot de IRES arată ca 41% dintre români l-ar vota pe Nicolae Ceauşescu pentru funcţia de preşedinte. 63% dintre respondenţi au declarat că trăiau mai bine pe vremea comuniştilor, iar 68% au spus că, în teorie, comunismul este o idee bună, doar că a fost aplicată prost. 

Similar, un sondaj realizat în 2014 în Ungaria (cel mai recent cu această temă) arată că 72% dintre maghiari consideră că ţara se afla într-o stare mai proastă decât pe vremea comunismului. 42% regretau trecerea la democraţie şi preferau întoarcerea la comunism. În paralel, 71% spuneau că Ungaria a avut de suferit după integrarea în UE. 

În Germania, jumătate dintre locuitorii fostei Germanii comuniste de Est (Republica Democrată Germană) spuneau în 2009 (cel mai recent sondaj pe această temă) că nivelul lor de trai era mai ridicat pe vremea comunismului. 

Aproape o treime dintre cehi erau de aceeaşi părere în 2014, a arătat un sondaj realizat de SC&C. Cele mai mari reuşite ale democraţiei erau considerate deschiderea frontierelor şi apariţia mai multor produse şi bunuri în magazine. În schimb, privatizările în masă prin programele cu cupoane, sectorul bugetar şi înrăutăţirea relaţiilor interumane erau considerate de cehi principalele eşecuri ale democraţiei. 

În 2010, 81% dintre sârbi susţineau că trăiau mai bine în socialism, în Iugoslavia. Totodată, ei declarau că au avut cel mai înalt nivel de trai pe vremea lui Tito. 45% spuneau că aveau mai multă încredere în instituţiile statului înainte de democraţie. 

În 2013, în şase dintre cele 11 ţări care au făcut parte din URSS existau majorităţi de oameni care spuneau că destrămarea Uniunii Sovietice a făcut mai mult rău decât bine, conform unui sondaj Gallup.