Dansatoarea şi cântăreaţa Joséphine Baker, prima femeie afro-americană comemorată în necropola naţională a Franţei

Dansatoarea şi cântăreaţa franceză Joséphine Baker, născută în Statele Unite, va fi prima femeie afro-americană comemorată în necropola naţională a Franţei, Panthéon, onoare rezervată eroilor naţionali ai statului.

Ea va fi inclusă în Panthéon pe 30 noiembrie, informează Le Parisien, în semn de recunoaştere a curajului ei în rezistenţa în faţa Germaniei naziste în Al Doilea Război Mondial.

Decizia ca Baker, figură proeminentă a Rezistenţei Franceze, să fie inclusă în Panthéon aparţine preşedintelui Emmanuel Macron, care a acceptat în luna iulie, după o întâlnire la Palatul Élysée cu eseistul Laurent Kupferman şi unul dintre fiii lui Baker, ce fac parte dintr-un grup care susţine acest lucru.

Dansatoarea şi activista, născută în Missouri în 1906 şi înmormântată în Monaco, în 1975, va deveni prima femeie afro-americană care va fi comemorată în necropola din centrul Parisului. Doar cinci femei au fost până acum incluse în Panthéon dintre cei 80 de oameni omagiaţi acolo. Între acestea, Simon Veil şi Marie Curie.

O petiţie de a o omagia pe Baker în Panthéon - „Osez Joséphine” (îndrăzniţi cu Joséphine, n.r.) - a fost iniţiată de Kupferman pe 8 mai şi a strâns aproximativ 38.000 de semnături.

Baker „nu ar trebui inclusă doar pentru că era femeie şi pentru că era de culoare”, a spus Kupferman. „Ea ar trebui inclusă pentru actele de curaj făcute pentru ţară”.

Joséphine Baker a devenit cunoscută la nivel internaţional în anii 1930, mai ales în Franţa, unde se stabilise în 1925 şi curând domina cabaretele din ţară. În 1937 s-a căsătorit cu Jean Lion (născut Levy), industriaş de origine evreiască.

Baker a devenit cetăţean francez şi s-a folosit de propria celebritate pentru a ajuta în timpul războiului. Ea ascundea în haine mesaje secrete de la oficiali, participa la petreceri date de ambasade, pentru a colecta informaţii clasificate legat de poziţia trupelor germane şi a donat veniturile din concertele sale armatei franceze.

Chateau des Milandes, reşedinţa ei, a devenit un punct important al rezistenţei. În plus, artista a devenit şi un purtător de cuvânt anti-rasism şi anti-semitism.

Ideea ca ea să fie inclusă în necropola naţională franceză nu este nouă. Pe 16 decembrie 2013, scriitorul Régis Debray a înaintat-o într-un editorial publicat în Le Monde.