Cum percep groenlandezii dorința SUA de a prelua insula: „Ne subestimează ca popor”

Insula arctică Groenlanda a devenit o regiune fierbinte din punct de vedere geopolitic, președintele american Donald Trump insistând că aceasta ar trebui să devină proprietatea SUA și chiar sugerând că ar fi dispus să preia prin forță. Cetățenii de rând și-au exprimat consternarea privind această dorință a SUA de a acapara teritoriul ce aparține regatului Danemarcei, relatează AP.

Ministrul de externe al Danemarcei a declarat miercuri, după o întâlnire la Casa Albă cu oficiali ai administrației Trump, că există în continuare un  „dezacord fundamental” între țara sa și SUA în legătură cu insula.

Criza diplomatică domină viețile groenlandezilor - „oamenii nu dorm, copiii se tem, iar acest lucru pur și simplu acaparează totul în aceste zile. Și nu putem înțelege efectiv ce se întâmplă”, a declarat Naaja Nathanielsen, un ministru groenlandez, la o întâlnire cu deputații din Parlamentul britanic, săptămâna aceasta.

Declarațiile lui Trump cu privire la presupusa apărare fragilă a insulei, care ar consta în nimic mai mult decât „sănii trase de cai” a stărnit revoltă printre groenlandezi.

Prin aceste cuvinte, Trump ne „subestimează ca popor”, a declarat un cetățean al insulei, Mari Laursen, pentru AP.

Aceasta a spus că a lucrat anterior pe un trauler de pescuit, dar în prezent studiază dreptul.

În opinia ei, colaborările anterioare între groenlandezi și americani sunt „adesea trecute cu vederea atunci când Trump vorbește așa despre sănii trase de câini”.

Istoria oferă exemple în acest sens: de pildă, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, vânătorii groenlandezi, cu ajutorul săniilor lor trase de câini, s-au coordonat cu armata americană pentru a detecta forțele naziste germane de pe insulă.

„Clima și mediul arctic sunt probabil mult prea diferite față de lucrurile cu care ei sunt obișnuiți - nave de război, elicoptere și tancurile. O sanie trasă de câini este mai eficientă. Poate ajunge acolo unde nicio navă de război sau elicopter nu au acces”, a punctat Laursen.

Argumentele SUA nu li se par credibile groenlandezilor

Aceștia au respins afirmațiile repetate ale lui Trump privind prezența numeroasă a navelor rusești și chineze în zonă.

„Cred că el ar trebui să-și vadă de treaba lui”, a spus Lars Vintner, inginer în instalații de încălzire.

„Ce va face cu Groenlanda? Vorbește despre ruși și chinezi și despre tot ce se află în apele groenlandeze sau în țara noastră. Suntem doar 57.000 de oameni. Singurii chinezi pe care îi văd sunt cei pe care îi văd la piața de fast-food. Și în fiecare vară navigăm și mergem la vânătoare și nu am văzut niciodată nave rusești sau chinezești aici, în Groenlanda”, a spus el.

În micul port din Nuuk, Gerth Josefsen a vorbit cu AP în timp ce punea momeală la undițele sale. „Nu le văd (navele)”, a  spus el, subliniind că ultima dată când a văzut „o barcă de pescuit rusească a fost în urmă cu zece ani”.

Adevăratul interes al SUA ar fi resursele naturale ale insulei

Maya Martinsen, în vârstă de 21 de ani, lucrătoare într-un magazin, a declarat pentru AP că nu crede că Trump dorește Groenlanda în scopul de a consolida securitatea Americii.

„Sunt convinsă că nu este vorba de securitatea națională. Cred că este vorba de petrolul și mineralele pe care le avem și care sunt neatinse”, a spus ea, sugerând că americanii îi tratează țara ca pe o „afacere comercială”.

Ea a spus că a fost o idee bună oficialii americani, groenlandezi și danezi să se întâlnească miercuri la Casa Albă și a subliniat că este de părere că „poporul danez și cel groenlandez sunt în mare parte de aceeași parte”, în ciuda faptului că unii groenlandezi își doresc independența.

„Este tulburător faptul că americanii nu se răzgândesc”, a spus ea, adăugând că a salutat vestea că Danemarca și aliații săi vor trimite trupe în Groenlanda, deoarece „este important ca oamenii cu care lucrăm îndeaproape să trimită sprijin”.

Groenlandezii primesc sprijin din partea Danemarcei

Tuuta Mikaelsen, o studentă în vârstă de 22 de ani, a declarat pentru AP că speră că SUA au recepționat mesajul oficialilor danezi și groenlandezi de a „retrage”.

Ea a subliniat că nu dorește ca insula să fie alipită Statelor Unite pentru că în Groenlanda „există legi și alte chestii, și asigurare medicală... putem merge la medici și asistente... nu trebuie să plătim nimic”, a spus ea, adăugând: „Nu vreau ca SUA să ne ia asta”

Groenlanda, în centrul unei furtuni mediatice

În parlamentul Groenlandei, Juno Berthelsen, deputat al partidului de opoziție Naleraq, care militează pentru independență în parlamentul groenlandez, a declarat pentru AP că a acordat interviuri presei în fiecare zi, în ultimele două săptămâni.

Întrebat de jurnaliștii AP ce mesaj i-ar transmite lui Trump și vicepreședintelui JD Vance dacă ar avea ocazia, Berthelsen a spus:

„Le-aș spune, desigur, că – așa cum am observat–  mulți republicani, ca și democrații, nu agreează o retorică atât de agresivă și discuții despre intervenție militară, invazie. Așa că le-am spune să privească dincolo de acest aspect și să continue acest dialog diplomatic, asigurându-se că poporul groenlandez este pus în centrul acestei conversații.”

„Este țara noastră”, a spus el. „Groenlanda aparține poporului groenlandez.”