Cum a ajuns Ungaria „stat mafiot“

Sub conducerea premierului Viktor Orban, Ungaria a devenit un stat mafiot, bazat pe o reţea de clientelism similară celei create de Vladimir Putin în Rusia, acuză sociologul ungar Balint Magyar.

După căderea comunismului în Europa Centrală şi de Est, mulţi au sperat că regiunea se va îndrepta încetul cu încetul spre o democraţie liberală. Însă în multe dintre fostele state comuniste, corupţia şi sistemele de patronaj - de distribuire a locurilor de muncă în funcţie de loialitatea politică - au supravieţuit, chiar dacă au luat forme noi.  

Dar în acest peisaj Ungaria este unică, afirmă sociologul ungar Balint Magyar, care a fost în perioadele 1996-1998 şi 2002-2006 ministru al Educaţiei în Guvernul de la Budapesta. Asta pentru că, după ce a optat pentru o democraţie liberală şi s-a alăturat Uniunii Europene, această ţară se îndreaptă acum spre autocraţie.

Într-un editorial publicat pe platforma project-syndicate.org, Magyar susţine chiar că Ungaria a devenit, în cei şapte ani de când premierul Viktor Orban se află la conducerea sa, un „stat mafiot“.

În statele mafiote din zilele noastre, notează el, deciziile-cheie sunt luate prin intermediul unor mecanisme informale create de regim şi nu prin intermediul unor instituţii formale. În termeni de structură şi cultură, aceste aranjamente seamană cu o „familie adoptată“, pe care regimul o creează înlocuind sistematic elitele politice şi economice. 

Şi deşi există experţi care, bazându-se pe similitudini ideologice, trasează o paralelă între situaţia din Polonia şi cea din Ungaria, sociologul atrage atenţia că există deosebiri fundamentale. 

În timp ce, susţine el, Jaroslaw Kaczynski, liderul de facto al Poloniei, este un fanatic ideologic, Orban este un cinic. Dacă primul derulează un experiment convervator-autocrat, care este mânat atât de ideologie, cât şi de dorinţa de putere, regimul lui Orban caută bogăţia şi este susţinut de o familie politică „adoptată“, ce operează în afara constrângerilor instituţiilor formale.

Clientelism pe model rusesc

Metamorfoza Ungariei a început încă din 2010, când, la alegerile parlamentare, Fidesz, partidul lui Orban, a câştigat 53% din voturi şi 262 de mandate dintre cele 386 din cadrul Adunării Naţionale. Nu a trecut mult şi Viktor Orban a făcut uz de solida sa poziţie pentru a schimba Constituţia, a numit persoane loiale lui în instituţii democratice care, altfel, ar fi putut face verificări şi chiar a manipulat legi electorale pentru a-şi consolida conducerea, afirmă sociologul. 

Potrivit lui, reţeaua piramidală de patronaj a lui Orban este similară celei create de Vladimir Putin în Rusia. 

Fidesz şi-a întărit controlul asupra sistemului judiciar, a politizat aplicarea legii prin transformarea biroului procurorului-şef în ceea ce este, de fapt, un braţ al partidului. În plus, cele mai multe ziare şi posturi de radio sunt deţinute în prezent de oligarhi apropiaţi lui Orban, iar televiziunea de stat a devenit un vehicul pentru propaganda guvernamentală, adaugă Balint Magyar.

Iar statul mafiot al lui Orban va fi greu de nimicit.  Va fi imposibil ca el să fie înlăturat de la putere prin vot, atâta vreme cât poate manipula alegerile din Ungaria, consideră sociologul. 

O relaţie bazată pe şantaj

Nu puţini au fost observatorii şi analiştii care au afirmat că valorile pe care Uniunea Europeană le are la bază au fost subminate brutal în Ungaria. Drept răspuns, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului ar putea ancheta încălcarea regulilor europene de către Ungaria sau s-ar putea declanşa acţiuni civile sau penale împotriva Budapestei pentru folosirea neadecvată de fonduri europene. Numai că până acum Uniunea a fost reticentă în a lua măsuri punitive la adresa regimului lui Orban. 

Explicaţia lui Balint Magyar este că Bruxelles-ul nu vrea să rişte să împingă şi mai mult Ungaria în braţele Rusiei. De altfel, strategia lui Orban faţă de forul comunitar este echivalentă cu şantajul, având în vedere că el solicită ca fondurile UE să nu fie furnizate la pachet cu obligaţii, semnalând că este dispus să-şi vândă oricând loialitatea Rusiei.

Premierul Ungariei prezidează acum ceea ce el numeşte cu mândrie o „democraţie illiberală“, afirmă sociologul, care consideră că acceptarea tacită de către UE a unei „Europe cu mai multe viteze“ implică faptul că blocul poate trăi, la graniţa sa de est, cu o zonă de tampon formată din state semiautocrate.

În acest context, Magyar aminteşte afirmaţia scriitorului Mikos Haraszti - Ungaria „pluteşte într-o barcă occidentală propulsată de un vânt estic“.