Corespondenţă de la Erevan. Preşedintele Armeniei: „Credeţi că, dacă în loc de Uniunea Eurasiatică semnam un acord cu UE, francezii ar fi cumpărat coniac armenesc cum fac ruşii?”

Rolul Armeniei în regiunea Caucazului de Sud trebuie gândit mai degrabă ca o verigă de legătură între pieţele eurasiatice şi cele vestice, a explicat astăzi Serj Sargsian, preşedintele Armeniei, care a adăugat că întărirea relaţiilor cu Rusia reprezintă o prioritate pentru Erevan.

„Relaţiile bilaterale ale Armeniei cu Federaţia Rusă reprezintă o componentă-cheie în stabilitatea economică şi în securitatea Armeniei. Colaborarea în domenii precum energie, infrastructură şi comerţ este esenţială. 

Două milioane de armeni trăiesc în Rusia. Anul trecut, valoarea schimburilor comerciale a ajuns la 1,4 miliarde de dolari, în timp ce investiţiile ruse în Armenia au totalizat peste trei miliarde de dolari. Aproximativ 300 de societăţi cu capital rus desfăşoară operaţiuni în Armenia”, a declarat astăzi preşedintele armena Serj Sargsian, prezent la forumul internaţional organizat la Erevan pentru comemorarea a 100 de ani de la genocidul populaţiei armene în timpul Imperiului Otoman. 

„Continuăm să consolidăm relaţia cu Rusia şi în cadrul organizaţiilor internaţionale din care facem parte, în Uniunea Economică Eurasiatică şi în Comunistatea Statelor Independente”, a arătat preşedintele. 

În ceea ce priveşte aşa-zisele modele divergente de integrare, adică aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică şi calitatea de membru al Parteneriatul Estic cu UE şi un eventual tratat de liber-schimb cu blocul comunitar, rolul Armeniei trebuie gândit ca o verigă de legătură între pieţele eurasiatice şi cele vestice, a explicat Sargsian. „Nimeni nu poate spune că nu există nimic bun în UE, la fel cum nimeni nu poate spune că nu există nimic rău în UE”,  a spus preşedintele.

La Vilnius, în noiembrie 2014 - deja notoriul summit al Parteneriatului Estic care a marcat izbucnirea mişcării Euromaidan în Ucraina - UE şi Armenia şi-au reafirmat angajamentul de a a-şi consolida relaţiile bilaterale, însă de atunci nu a fost semnat niciun acord de asociere şi liber-schimb, aceste tratate reprezentând punctul terminus în logica Parteneriatului Estic, prin care UE a vrut să-şi consolideze relaţiile cu vecinii din spaţiul ex-sovietic.  

Este însă foarte puţin probabil ca Parteneriatul Estic să aducă semnarea unui astfel de tratat cu Armenia prea curând. 

„Economia Armeniei nu este una dezvoltată, iar zeci de mii de locuri de muncă de aici depind de pieţele eurasiatice. Credeţi că, dacă Armenia nu ar fi intrat în Uniunea Eurasiatică şi, în schimb, ar fi semnat un acord de liber schimb cu UE, francezii ar vinde în supermarketurile lor coniac armenesc? Pe câtă vreme în Rusia coniacul armenesc este foarte apreciat. Am luat o decizie pragmatică, trebuie să mă gândesc la acele zeci de mii de locuri de muncă”, a explicat preşedintele.  

În acelaşi timp, Johannes Hahn, comisarul European pentru Politica de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, declara că valoarea totală a ajutoarelor acordate de UE Armeniei în perioada 2015-2017 vor ajunge la 140-170 de milioane de euro. 

„Îmi doresc ca sancţiunile aplicate Rusiei să fie înlăturate cât mai curând”

„UE este pregătită să ne ajute cu procesul de reformare, colaborarea în acest sens cu Comisia Europeană este foarte strânsă”, a spus preşedintele. 

Astăzi, Rusia are probleme economice şi aderarea noastră la Uniunea Eurasiatică este criticată pentru că a adus ceva probleme şi economiei armene. Oamenii sunt nemulţumiţi, spun că aderarea ar fi trebuit să aducă mai multe beneficii şi, în schimb, aduce probleme. Eu spun că, dacă am fi semnat acordul de liber schimb, coniacul armenesc nu s-ar fi vândut la Paris, dar ar fi putut avea probleme la Moscova. 

Deprecierea rublei a creat probleme pentru exportatorii armeni în Rusia. Problemele economice din Federaţia Rusă limitează investiţiile ruse în Armenia, dar sunt convins că problemele vor fi de scurtă durată. Îmi doresc ca sancţiunile asupra Rusiei să fie ridicate cât mai curând, avem pierderi din cauza acelor sancţiuni. 

„Bineînţeles că suntem îngrijoraţi de exporturile de armament rusesc în Azerbaidjan”

În ciuda relaţiilor strânse cu Rusia şi a importanţei acordată acestora, preşedintele armean recunoaşte că Moscova le dă şi bătăi de cap guvernanţilor de la Erevan.

„De când şi-a căpătat independenţa Armenia şi până în prezent, nicio altă ţară nu a ajutat armata armeană precum Rusia. Tot ce ne-au dat toate celelalte ţări nu înseamnă nici 1% din ceea ce ne-a dat Federaţia Rusă. Însă, cum spunem în Armenia, nu pot fi numai binecuvântări într-un loc. Bineînţeles că suntem îngrijoraţi de livrările de armament rus în Azerbaidjan. Armenii şi ruşii au fost camarazi de arme, au luptat împreună cu aceiaşi adversari, nu s-au luptat între ei”, a spus Sargsian. 

„Azerbaidjanul nu are o poziţie militară suficient de puternică pentru a soluţiona conflictul din Nagorno-Karabakh pe cale armată. În ciuda importurilor de armament rusesc, nu pot garanta reuşita unei soluţii militare”, a conchis acesta.