Corespondenţă de la Bruxelles. Bugetul UE: Van Rompuy şi-a îmbunătăţit oferta, dar supără marile puteri
0Oferta de joi noapte a preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, a devenit baza de negociere dela care au început discuţiile vineri la prânz, în încercarea de a găsi consensul liderilor ţărilor UE asupra bugetului Uniunii pentru perioada 2014-2020.
În mod surprinzător, noua ofertă a adus o cifră de tăiere globală uşor mai scăzută faţă de cea avansată înainte de începerea reuniunii. Astfel, dacă iniţial Rompuy propusese o tăiere de 75 de miliarde din bugetul de 1.044 lansat de Comisia Eurpeană, considerată oricum prea mică de ţările net contributoare, noua ofertă a propus scădere de doar 70 de miliarde. Bugetul total ar deveni astfel de 974 demiliarde de euro.
Nu este însă singurul capitol în care Rompuy pare a-i nemulţumi pe contributori. El a relaxat cumva alte trei importante capitole din oferta sa iniţială. Astfel, prefinanţarea urcă până spre 7 la sută, faţă de 2 la sută, cofinaţarea pe unele proiecte majore poate atinge 85 la sută, faţă de cuantumul fix de 75 la sută din oferta iniţială, iar TVA-ul devine deductibil pentru autorităţile locale. Aceste trei măsuri sunt de natură să îmbunătăţească rata de absorbţie în ţări cu severe restricţii bugetare, cum e şi România.
O altă propunere care irită marile puteri a fost o tăiere masivă, de 13 miliarde, de la Competitivitate, capitol unde ţările dezvoltate au vocaţie de absorbţie mare datorită avansului tehnologic, şi alocări suplimentare la Agricultură (7,7 miliarde) şi Coeziune (11 miliarde).
Noua propunere, care încă se discută, a nemulţumit Marea Btitanie şi Germania, şefii de guvern ai celor două ţări făcând deja declaraţii în sensul că s-ar putea să nu se ajungăla un acord şi să se organizeze un nou summit în decembrie sau ianuarie.
Obiectivele României la negocieri
Obiectivul imediat al echipei româneşti de negociatori este să decupleze cuantumul fondurilor de coeziune de rata de absobţie din exerciţiul financiar precedent. Rompuy propusese o limitare la maximum 15 la sută a alocărilor suplimentare faţă de bugetul 2007-2013 pentru ţărilea căror rată de absorbţie este sub 20 la sută. Cu 9,72 rată reală de absorbţie, România este singura ţară vizată de această limtare, celelalte ţări putând spera la o suplimentare depânăla 30 la sută faţă de bugetul anterior.
În orice caz, cifrele care se vehiculează se pot schimba de la o oră la alta, în funcţie de mersul negocierilor. Spre exemplu, ne-au declarat experţi de la Bruxelles, Germania, o mare adeptă a disciplinei financiare, ar putea fi de acord cu un buget mai mare dacă se condiţionează cuantumul sumelor alocate de performanţele macro-economice ale ţărilor membre. Adică să se poată tăia fonduri UE în cazul în care o ţară are deficit excesiv sau un parg inadminisbil de îndatorare.
La această oră nimeni nu poate face predicţii prvind durata reuniunii, dacă seva ajunge la un acord sau se va conveni asupra unei noi sesiuni în decembrie sau ianuarie.