Comisia Europeană vrea să plătească statele pentru fiecare refugiat primit

Executivul UE a înaintat o nouă propunere în strategia privind refugiaţii, după ce sistemul pe cote a fost respins de Marea Britanie. Acum, Comisia Europeană propune statele comunitare să primească 6.000 de euro pentru fiecare refugiat pe care-l primeşte. Deocamdată, iniţiativa vizează doar imigranţii din Eritreea şi Siria.

Dezbaterea pentru finalizarea unei noi strategii privind imigraţia la nivelul UE continuă cu o nouă propunere a Comisiei Europene, după ce planul privind implementarea unui sistem pe cote, calculate în funcţie de factori precum PIB şi densitatea populaţiei, a fost respins categoric de Marea Britanie. 

Acum, Bruxelles-ul vrea să aloce fonduri speciale pentru statele care majorează numărul de refugiaţi pe care-i primesc, reducând astfel povara statelor mediteraneene precum Grecia şi Italia, unde sosesc şi solicită azil majoritatea refugiaţilor care fug din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. 

Planul prezentat acum de Comisia Europeană este realizat pentru 40.000 de refugiaţi, pe o perioadă de doi ani. Pentru fiecare refugiat primit, statul ar primi 6.000 de euro. 

Schema pentru alocarea celor 240 de milioane de euro nu a intrat însă în procesul legislativ obişnuit. Comisia a apelat la un mecanism prevăzut în Tratatul de la Lisabona, care nu a mai fost folosit niciodată până acum, care este disponibil doar „în cazul unui aflux subit de imigranţi din ţări terţe”. Prioritatea UE este reducerea refugiaţilor din Italia şi Grecia, care au înregistrat creşteri masive la acest capitol. 

Anul trecut, 170.000 de refugiaţi au încercat să ajungă în Italia pe Marea Mediterană, reprezentând o creştere de 277% faţă de 2013. În cazul Greciei, creşterea a fost de 153%, adică 58.000 de imigranţi au încercat să obţină aici statutul de refugiaţi. 

Înainte de a fi aplicată, schema de finanţare are nevoie de aprobarea Consiliului European, apoi trebuie să fie aprobată de fiecare dintre cele 28 de guverne din UE. Ţări precum Franţa şi Spania şi-au exprimat deja nemulţumirea faţă de plan. Practic, noul sistem ar însemna relocarea a 40.000 de imigranţi (16.000 din Grecia şi 24.000 din Italia) către alte ţări comunitare. Repartizarea s-ar face folosindu-se aceiaşi indici pe baza cărora se calculau cotele, conform propunerii iniţiale a Comisiei. 

Operaţiuni militare fără precedent în Mediterană

Grupul reunit al miniştrilor de Externe şi ai Apărării din UE a aprobat deja, acum două săptămâni, o operaţiune militară fără precedent pentru descurajarea traficanţilor de fiinţe umane pe Mediterană. 

Strategia va fi implementată începând cu luna iunie şi se bazează pe doi piloni - misiunile militare pentru depistarea vaselor cu imigranţi şi aplicarea unui sistem de cote pentru refugiaţii care se află deja sau reuşesc să ajungă de acum pee teritoriul UE. 

Latura militară se bazează atât pe misiuni navale, cât şi aeriene. Vase de luptă vor supraveghea coastele Libiei, de unde provine majoritatea covârşitoare a imigranţilor care încearcă să ajungă în UE. Totodată, avioane militare vor survola zona. 

„Prioritatea este salvarea imigranţilor aflaţi în pericol, pe mare”, a declarat înainte de reuniunea miniştrilor Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării. 

Chiar dacă oficialii din statele comunitare ajung astăzi la un consens şi aprobă planurile, decizia s-ar putea dovedi inutilă, dacă UE ca bloc nu reuşeşte să obţină adoptarea unei rezoluţii la nivel ONU pentru o ofensivă militară împotriva traficanţilor de imigranţi. 

Cum va funcţiona sistemul pe cote

Anterior, Comisia Europeană şi-a prezentat noua strategie privind migraţia, în contextul tragediilor tot mai dese din Mediterană. Planul Comisiei Europene este să impună cote fiecărui stat comunitar pentru a primi imigranţi din afara UE, reducând astfel povara Italiei şi Greciei. Marea Britanie a fost prima care a atacat strategia, respingând principiul solidarităţii în această problemă.

Uniunea Europeană îşi propune să primească 20.000 de refugiaţi în următorii doi ani, arată planurile prezentate miercuri de Comisia Europeană.Schimbarea de strategie vine în contextul înmulţirii tragediilor din Marea Mediterană, unde mai bine de 1.800 de oameni au murit înecaţi de la începutul acestui an, încercând să fugă din ţările sfâşiate de război şi instabilitate politică din Orientul Mijlociu şi nordul Africii. 

Costurile estimate de Comisie pentru primirea celor 20.000 de refugiaţi însumează 50 de milioane de euro, iar planul se bazează pe stabilirea unor cote pentru fiecare stat comunitar. Singurele excepţii ar fi Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca. Cu toate acestea, Londra a denunţat strategia, respingând din start orice schimbare de strategie pentru primirea refugiaţilor. 

„Imigranţii care ajung în Uniunea Europeană traversând Marea Mediterană trebuie repatriaţi”, a declarat ministrul britanic de Interne, Theresa May. Printre propunerile discutate la nivelul Comisiei se numără şi înfiinţarea unui sistem de interceptare navală pentru depistarea navelor care transportă ilegal imigranţi. Planul final va fi decis însă lunea viitoare, la o reuniune a miniştrilor de Externe şi ai Apărării din UE, a declarat Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate. 

Orice acţiune militară împotriva traficanţilor de refugiaţi ar avea însă nevoie de aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, a transmis UE. 

Cum sunt stabilite cotele de refugiaţi

Sistemul bazat pe cote trebuie să fie mai întâi aprobat cu o majoritate simplă la un summit UE, după care guvernele naţionale trebuie să-l ratifice pentru a deveni lege. Este dorită şi redistribuirea refugiaţilor aflaţi deja pe teritoriul UE, cotele fiind stabilite în funcţie de indici precum Produsul Intern Brut, rata şomajului şi populaţie totală. 

Deja, Comisia a indicat că Germania ar urma să primească cel mai ridicat număr de refugiaţi, adică 18,4% din total, urmată de Franţa (14%), Italia (11,8%) şi Spania (9%). 

Sistemul va fi implementat temporar începând de la finalul lunii mai, urmând a deveni permanent până la sfârşitul anului. Franţa, Germania şi Italia sprijină propunerea. Cea mai puternică voce împotrivă este cea a britanicilor. Într-un editorial publicat în „The Times”, Theresa May a criticat afirmaţiile făcute de Mogherini la ONU, cum că niciun refugiat descoperit pe Mediterană nu poate fi interceptat şi trimis înapoi. 

[<a href="//storify.com/elenadumitru/tragediile-din-marea-mediterana" target="_blank">View the story "Tragediile din Marea Mediterană" on Storify</a>]