Comisia de la Veneţia recomandă modificarea legii privind funcţionarea limbii de stat a Ucrainei

Legea privind limba de stat a Ucrainei, semnată de fostul preşedinte Petro Poroşenko, trebuie modificată, apreciază experţii Comisiei de la Veneţia. În opinia lor, actul normativ nu a reuşit să asigure echilibrul între răspândirea limbii ucrainene şi garantarea drepturilor lingvistice ale minorităţilor, scrie agenţia de presă Ukrinform, preluată de Libertatea Cuvântului.

Legea privind „Garantarea funcţionării limbii ucrainene ca limbă de stat“ a intrat în vigoare la 16 iulie 2019, în mandatul actualului preşedinte Volodimir Zelenski, după ce fusese promulgată de predecesorul său Petro Poroşenko.

Conform legii, studiul în învăţământul secundar şi superior în Ucraina se face exclusiv în limba de stat (ucraineană), iar educaţia în limbile minorităţilor, între care româna, este disponibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.

Solicitaţi în acest caz care a stârnit furia ţărilor vecine, mai ales a Ungariei, experţii Comisiei de la Veneţia recunosc că politica lingvistică reprezintă o problemă complexă, sensibilă şi politizată în Ucraina, îndeosebi „în contextul conflictului prelungit cu Rusia“.

Ei amintesc faptul că trebuie să fie asigurate drepturi suplimentare pentru folosirea limbilor, în legea privind drepturile minorităţilor naţionale. Deocamdată, legea nu a fost adoptată. Experţii recomandă elaborarea ei în cel mai scurt timp şi evaluarea posibilităţii ca, până la adoptarea acestei legi, să fie suspendată acţiunea legii privind limba de stat, scrie Ukrinform, potrivit Libertatea Cuvântului.

Legea privind limba de stat în Ucraina este criticată de Polonia şi Ungaria.

Budapesta ameninţă blocarea aderării Ucrainei la NATO din cauza nerespectării drepturilor etnicilor maghiari din Transcarpatia prin intermediul acestei legi.

Potrivit ministrului de Externe ungar Peter Szijjarto, drepturile etnicilor maghiari au fost „încălcate grav“ în mandatul lui Poroşenko, iar presiunea asupra lor a continuat să sporească recent „într-o manieră disimulată, cu ajutorul poliţiei secrete ucrainene“.

La finalul lui octombrie, Szijjarto anunţa că Budapesta s-a opus adoptării unei declaraţii comune a ambasadorilor statelor membre NATO cu privire la Ucraina întrucât documentul nu obliga această ţară să reintroducă drepturile de care fusese privată minoritatea maghiară.