Comandanţi de rang înalt ai Statului Islamic se refugiază în Libia

O serie de comandanţi de rang înalt din cadrul grupării Statul Islamic (SI) s-au mutat, în ultimle luni, din Irak în Libia, afirmă un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor libiene de informaţii, relatează BBC News online.

Tot mai mulţi luptători străini au sosit în oraşul Sirt, a dezvăluit acest oficial miercuri seara, în emisiunea BBC Newsnight.

Reprezentanţi din 23 de ţări, inclusiv din Statele Unite şi Marea Britanie, s-au reunit marţi la Roma pentru a discuta despre ameninţarea tot mai puternică pe care o reprezintă SI în Libia.

Dezacorduri între administraţii rivale din această ţară au afectat eforturile în lupta împotriva grupării extremiste.

Statul Islamic a preluat anul trecut controlul asupra Sirtului, oraşul natal al fostului dictator libian Muammar Khadafi. Gruparea jihadistă ar fi sprijinită de forţe loiale fostului regim.

Însă Ismail Shukri, şeful serviciilor de informaţii din oraşul Misrata, a declarat pentru Newsnight că spre Sirt a avut loc un "aflux" de luptători în ultimele luni.

"Majoritatea (luptătorilor SI de la Sirt) sunt străini, în proporţie de aproximativ 70%. Cei mai mulţi sunt tunisieni, urmaţi de egipteni, sudanezi şi câţiva algerieni", a spus el.

"În plus, există irakieni şi sirieni. Cei mai mulţi dintre irakieni provin din fosta armată a lui Saddam Hussein, care a fost dizolvată", a adăugat oficialul libian.

Potrivit lui Sukri, comandanţi SI de rang înalt se refugiază în Libia din faţa atacurilor aeriene internaţionale în Irak şi Siria.

"Unii dintre membri lor - în special cei importanţi pe termen lung pentru SI - se refugiază aici. Ei percep Libia drept un refugiu", a precizat oficialul.

Autorităţile din Misrata au anunţat că pregătesc o ofensivă împotriva jihadiştilor din cadrul SI la Sirt.

Însă în oraşul Abugrein, situat la aproximativ 120 de kilometri sud de Misrata, BBC a observat puţine dovezi ale unei confruntări iminente.

Abugrein reprezintă ultima linie de apărare în calea SI. Dincolo de ea, gruparea deţine controlul asupra drumului către est.

Comandanţi de la Abugrein au declarat pentru Newsnight că forţele lor, loiale Guvernului de la Tripoli, numără aproximativ 1.400 de oameni - mai puţin de jumătate din câţi se estimează că are SI.

Mohammed al-Bayoudi, un comandant din cadrul Batalionului 166, a recunoscut că, fără un ajutor internaţional, libienii nu vor putea înfrânge SI.

"Desigur, am saluta o susţinere NATO. Însă atacuri aeriene nu pot învinge SI. Armata are nevoie de susţinere logistică", a spus el.

Perspectiva unei implicări militare internaţionale în Libia este un subiect sensibil. Statele Unite au recunoscut că au trimis un număr redus de membri din cadrul forţelor speciale cel puţin într-un rând în ultimele săptămâni.

Grupuri similare din alte state NATO explorează eventuale alianţe locale, pe teren, în perspectiva unei lupte care se profilează împotriva SI.

Însă luptători din Abugrein afirmă că nu vor să vadă trupe occidentale la sol.

"Noi, libienii, vom lupta. Nu e nevoie de trupe străine", a subliniat al-Bayoudi.

Guverne occidentale, inclusiv cel britanic, sunt tot mai îngrijorate şi mai nerăbdătoare.

Ele urmează să ia o decizie în legătură cu o propunere italiană privind formarea unei forţe de formatori, de până la 6.000 de oameni, provenind din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv din Marea Britanie şi Franţa.

O piedică majoră în acest sens este lipsa de consens între parlamentele rivale din Libia.

Un acord mediat de ONU în vederea creării unui guvern de uniune naţională a ajuns într-un punct mort, după ce a fost respins atât de către autorităţile islamiste de la Tripoli, cât şi de către Guvernul recunoscut internaţional de la Tobruk, în estul ţării.