Cel mai tânăr președinte din lume. Bărbatul care revendică formarea unui stat într-un „ținut al nimănui” din Europa

La granița dintre Serbia și Croația, o veche dispută privind câteva porțiuni de pământ, istoric delimitate de fluviul Dunărea, au atras așa-numiți micronaționaliști să revendice aceste ținuturi ale nimănui pentru a-și crea propriul stat. Conform dreptului internațional, „terra nullius” se referă la un teritoriu nerevendicat de un stat național suveran. Cea mai recentă încercare de a crea un microstat îi aparține unui tânăr care se autoproclamă președinte.

Serbia susține că granița sa este trasată de mijlocul fluviului din prezent. Croația, în schimb, revendică o graniță diferită, bazată pe hărțile din secolul al XIX-lea.

Aceste definiții diferite ale granițelor fac ca fiecare țară să revendice porțiuni despre care cealaltă țară pretinde că îi aparțin. Disputa înseamnă că, în practică, nicio țară nu poate revendica doar o porțiune fără a pierde pretenția teritorială mai amplă. Aici intră în scenă micronaționaliștii.

Teritoriul considerat terra nullius poate fi revendicat prin ocupație în temeiul dreptului internațional. Este o „categorie juridică obscură”, explică Noam Leshem, profesor asociat de geografie politică și culturală la Universitatea Durham din Marea Britanie. „Capacitatea de a revendica un teritoriu este fundamental o chestiune de putere, iar această putere derivă fie din lege, fie din forță, fie din combinarea celor două.”

În 2015, politicianul ceh Vit Jedlička a revendicat o fâșie de șapte kilometri pătrați în zona disputată Gornja Siga, pe care a denumit-o „Republica Liberă Liberland”. Viziunea sa asupra statului său este una libertariană, iar ambiția sa, spune el, este „o revoluție globală”.

Terenul este acum inaccesibil, fiind împrejmuit de autoritățile croate. 

„Republica Liberă Verdis”

Aflând despre microstatul lui Jedlička, Daniel Jackson, în vârstă de 20 de ani, s-a simțit inspirat să facă propriul experiment în materie de suveranitate și statalitate.

Jackson, cu dublă cetățenie, britanică și australiană, este autoproclamatul președinte al  „Republicii Libere Verdis”, sau Pocket 3, așa cum apare pe hărțile internaționale.

Microstatul pe care îl revendică este situat pe țărmurile unei zone nelocuite de 50 de hectare, de-a lungul fluviului Dunărea.

Teritoriul revendicat de Jackson are doar aproximativ o jumătate de kilometru pătrat, și aici nu se găsește altceva decât păduri și plajă. Dar Jackson spune că micul stat are aproximativ 400 de „cetățeni” care îi susțin cauza, despre care spune că este o „republica” aflată la început de drum. Ambiția sa este a o transforma într-un stat național suveran, care să fei recunoscută drept legitimă.

Însă, la câteva zile după ce echipa Verdis și-a amplasat steagul cu dungi albastre și albe pe terenul nisipos ale Pocket 3, în 2023, președintele, care ar fi cel mai tânăr din lume, spune că s-a confruntat cu prima criză „națională”: poliția croată a apărut și l-a deportat.

Ministerul croat de externe a declarat pentru CNN că ocuparea teritoriului de către Jackson - ca și întreg proiectul Liberland - sunt „acțiuni provocatoare fără nicio bază legală”. 

Deși granițele sunt obiect de dispută, se arată în comunicat, atât Croația, cât și Serbia „împărtășesc aceeași înțelegere și respect pentru un principiu fundamental al dreptului internațional: o delimitare în curs nu transformă niciun spațiu într-o terra nullius („țară a nimănui”) deschisă ocupării de către o terță parte”. 

O viziune

Jackson însă spune că nu se dă bătut.

„Îmi place ceea ce fac”, a declarat Jackson pentru CNN Travel din „exilul” său în Regatul Unit. „Am mai puțină experiență decât alți președinți, dar am o vârstă care îmi permite să învăț rapid. Vreau să deschid calea pentru ca generația mea să se implice mai mult în politica mondială.”

Înainte de a ocupa Porțiunea 3, Jackson și cetățenii aspiranți spun că au efectuat cercetări ample în arhivele locale, de ambele părți ale frontierei disputate. 

Au studiat hărțile pe care Croația își bazează granița și au găsit mai multe grafice moderne create de departamentele guvernamentale croate care urmează aceeași frontieră. Din câte au putut ei să-și dea seama, porțiunea nu a fost locuită niciodată.

Jackson a fost ales președinte de către concetățenii săi în mai 2019 și s-a format un guvern. Au fost numiți oficiali și ambasadori, inclusiv miniștri ai afacerilor externe, infrastructurii și apărării. Aceștia au proiectat un steag și o stemă. Au emis pașapoarte și au redactat „legi fundamentale” pentru a guverna națiunea, deși aceste acțiuni nu sunt recunoscute la nivel internațional.

„Au existat mai multe motive pentru care am vrut să înființăm Verdis”, a declarat Jackson pentru CNN Travel. „Oamenii s-au unit pentru a face ceva unic, pentru a fi auziți. Crearea unei țări oferă oportunități de a testa noi forme de guvernare și sisteme de vot. Vrem să avem rolul unei zone neutre, unde liderii mondiali își pot rezolva disputele.”

El spune că dorește și ca Verdis să devină un „centru umanitar”. În iulie și septembrie 2023, Jackson a oferit ajutoare Ucrainei sub steagul Verdis, prin intermediul „Crucii Roșii Verdis”, o mișcare neafiliată Crucii Roșii Internaționale.

Deși Jackson nu are legături cu regiunea, el a declarat pentru CNN că a solicitat ajutor și sprijin din partea localnicilor de pe ambele maluri ale râului precum căpitani de ambarcațiuni, ghizi fluviali și consilieri juridici.

„Este important ca proiectul să fie susținut de etnici croați și sârbi”, spune Domagoj Budetić, „ministrul afacerilor externe” al  Verdis, un croat care locuiește în orașul din vecinătate Osijek. „Este de așteptat datorită poziției noastre geografice.” Costuri de aplicație mai mici și „cetățenii” rapide sunt oferite celor care își pot dovedi legătura cu regiunea prin descendență. Jackson spune că aproximativ 65% dintre „cetățenii” sunt etnici sârbi și croați.

Deși viziunea sa despre Verdis ca stat neutru în care națiunile negociază tratate de pace ar putea părea de domeniul fantasticului, Jackson e de părere că aceasta oferă sârbilor și croaților șansa reconcilierii.

„Croații și sârbii au avut o mulțime de șanse de reconciliere”, spune Budetić. „Războiul din anii '90 a fost departe de a fi singurul între cele două națiuni. Croații și sârbii, de-a lungul unei mari părți a istoriei lor, au luptat din cauza istoriei lor. Verdis nu are niciuna. O pagină nouă în care lucrurile pot fi făcute corect încă din prima zi.”

Unul dintre cei mai importanți susținători ai proiectului este Luke Black, un cântăreț și compozitor sârb care și-a reprezentat țara la Concursul Muzical Eurovision 2023. El a declarat pentru CNN că este de părere că „este în spiritul sârb să fie receptiv la schimbare și inovație. Apreciez în mod special inițiativele conduse de tineri care gândesc în afara tiparelor”.

Mai mult decât o micronațiune

„Încercăm să construim un stat. Ne numim țară sau stat suveran din motive politice. Vedem o mare diferență între cineva care își revendică curtea din spate și noi care revendicăm terra nullius.”

Convenția de la Montevideo, legea internațională din 1933 care definește statele naționale suverane, stabilește patru criterii principale pe care țările trebuie să le îndeplinească: o populație permanentă, un teritoriu definit, un guvern funcțional și capacitatea de a intra în relații cu alte state.

Deși Croația și Serbia ar putea obiecta, Jackson spune că Verdis a îndeplinit trei dintre cele patru criterii prin formarea unui guvern și revendicarea Buzunarului 3. Ridicarea steagului lor pe țărmurile „verdisiene” și stabilirea unei populații permanente s-au dovedit însă a fi cele mai mari provocări.

Pe parcursul lui 2023, spune Jackson, reprezentanții Verdis au întreprins mai multe călătorii de „studiu” în teritoriu - au campat, au cartografiat terenul și au planificat tabere mai robuste pentru expediții viitoare.

În octombrie 2023, Jackson și guvernul său au arborat steagul cu mare ceremonie, inițiind în sfârșit ceea ce au numit a fi faza de „colonizare” a proiectului lor de construire a națiunii. Un program rotativ de „cetățeni” a fost stabilit pentru a vizita în lunile următoare pentru a asigura o prezență verdisiană permanentă.

Lucrurile nu au mers conform planului. Pe 12 octombrie, a doua zi de când Verdis a revendicat Pocket 3, poliția croată - care deține controlul de facto asupra malului vestic al Dunării, chiar asta nu se aliniază cu interpretarea oficială croată a frontierei - a debarcat pe plajă.

„A fost de scurtă durată”, spune Jackson, explicând poliția a distrus tabăra și că coloniștii, inclusiv el însuși, au fost reținuți pentru interogatoriu. „De atunci suntem în exil.”

„Continuăm să guvernăm din exil. Vom insista să ne întoarcem pe acest pământ și vom fi pregătiți să ne întoarcem.”

„La un nivel politic complet pragmatic, aș spune că acest puști de 20 de ani se confruntă cu obstacole semnificative pe care națiunile formate din milioane de oameni, precum kurzii sau palestinienii, nu au reușit încă să le depășească”, comentează Noam Leshem, profesor la Universitatea Durham.

James Riding, lector universitar la Universitatea din Newcastle, observă că proiectul rezonează în mod special în Balcani. „Au avut loc recent proteste uriașe în Serbia și există o impresie de stagnare după decenii de inerție politică.” Astfel, susținerea unei viziuni precum cea lui Jackson, poate fi „o modalitate de a te imagina în afara țării în care te afli”.

„Republica Liberă a lui Verdis” a organizat, de asemenea, proteste în fața ambasadei croate de la Londra. Jackson susține că Verdis are acum 900 de rezidenți online, alături de cei 400 de „cetățeni” originari.

„Încă mai cred că, mai devreme sau mai târziu, ne vom întoarce pe uscat și Croația va trebui să respecte dreptul internațional, inclusiv integritatea teritorială a Verdis”, a declarat el pentru CNN Travel. „Nu vom renunța niciodată la obiectivul nostru. Sperăm să avem relații pozitive cu Croația în viitor. Vrem să colaborăm cu ei.”