Cel mai lung summit UE din ultimii 20 de ani. Planul de relansare post-COVID încinge spiritele la Bruxelles. Ministru francez: miza, prezenţa printre marile puteri

Bătălia pentru bani din cadrul UE, disputată între Olanda şi Austria pe de o parte, Franţa şi Germania pe de altă parte, s-a prelungit la patru zile, cu o nouă reuniune la vârf organizată luni după-amiază. Este vorba de cel mai lung summit din ultimii 20 de ani.

Duminică, în a treia zi de negocieri, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a ieşit din fire şi a bătut cu pumnul în masă, acuzând aşa-numitul grup al „ţărilor frugale” - Olanda, Austria, Suedia şi Danemarca, plus Finlanda - de „lipsă de bunăvoinţă”. Macron s-a declarat deranjat de inflexibilitatea arătată de premierul olandez Mark Rutte şi de cancelarul austriac Sebastian Kurz.

În contextul în care o recesiune istorică ameninţă blocul comunitar din cauza pandemiei de COVID-19, reticenţele „frugalilor” îngreunează, încă de vineri, adoptarea unui plan de relansare în valoare de 750 de miliarde de euro şi a bugetului UE pe 2021-2027, estimat la 1.074 de miliarde de euro.

Negocierile s-au blocat la repartizarea fondurilor de relansare, în special a subvenţiilor, pe care beneficiarii - cei mai mari Italia şi Spania - nu au obligaţia să le ramburseze. Proiectul iniţial prevedea 500 de miliarde de euro pentru subvenţii şi restul pentru împrumuturi. Lovindu-se de refuzul „frugalilor”, preşedintele Consiliului European Charles Michel a scăzut subvenţiile la 450 de miliarde de euro, la limita a ceea ce Parisul şi Berlinul se declaraseră pregătite să accepte. Însă Olanda a plusat în negocieri, cerând duminică diminuarea planului de relansare la 700 de miliarde de euro, dintre care jumătate pentru subvenţii şi jumătate pentru împrumuturi. În ultimă instanţă, subvenţiile au fost reduse până la 390 de miliarde de euro. „Există totuşi o pistă către un acord”, a comentat o sursă diplomatică europeană după formularea ultimei propuneri.

Duminică seara, la cină, Emmanuel Macron s-a luat deschis de „ţările frugale”. Şeful statului francez a declarat, potrivit unei surse europene, că Parisul şi Berlinul „vor plăti acest plan”, în „interesul Europei”, în timp ce „frugalii sunt egoişti şi nu fac nicio concesie”. El a denunţat totodată comportamentul lui Sebastian Kurz, după ce a acesta din urmă a plecat subit de la masă să răspundă la telefon. Macron a comparat poziţia lui Rutte cu cea a fostului premier britanic David Cameron, care a adoptat adesea o linie dură la summiturile europene, dar care a sfârşit prin a pierde referendumul privind apartenenţa ţării sale la UE. „A fost dur cu incoerenţele lor”, a comentat un membru al delegaţiei franceze.

Tot duminică seara, Charles Michel i-a îndemnat pe liderii UE să nu prezinte „faţa unei Europe slabe, subminată de neîncredere”, cerând un efort în vederea evitării unui eşec.

Domnul „Nu” al Europei

Unanimitatea Celor 27 este necesară pentru adoptarea atât a planului de reconstrucţie, cât şi a bugetului multianual.

Pe lângă valoarea fondurilor, Olanda a cerut ca fiecare ţară să prezinte un plan naţional de relansare pentru a obţine subvenţiile, stârnind protestele Italiei şi Spaniei. Cunoscute pentru laxismul lor bugetar, Roma şi Madridul se tem că vor fi obligate să facă reforme impuse de alţii pentru piaţa muncii. Belgia a venit cu un mecanism mai suplu, şi anume deschiderea unei dezbateri la nivelul UE în cazul apariţiei unor rezerve cu privire la cheltuirea subvenţiilor.

O altă dispută s-a declanşat în jurul legării alocării fondurilor de respectarea statului de drept, o propunere care a întâlnit adversari în Ungaria şi în Polonia, două ţări aflate în vizorul UE pentru atacurile la adresa justiţiei. Revoltat, premierul ungar Viktor Orban l-a acuzat pe omologul său olandez de faptul că vrea „să-l pedepsească financiar”.

Confruntându-se cu încăpăţânarea „frugalilor”, francezii au pus în discuţie principiul unanimităţii. „Consiliul European a devenit neguvernabil”, a declarat Stéphane Séjourné, şeful delegaţiei franceze. Principiul unanimităţii a fost atacat şi de Guy Verhofstadt, fostul lider al Alianţei Liberalilor şi Democraţilor. Potrivit oficialului francez, Rutte constituie problema cea mare. „Olanda are alegeri în opt luni, Mark Rutte flatează opinia publică”, spune el.

Întrebat de jurnalişti dacă îi place să fie numit „Domnul Nu” al Europei, Rutte spune că nu reprezintă decât interesele ţării sale. „Suntem aici pentru că fiecare are grijă de propria ţară, pentru a nu merge la ziua de naştere a celuilalt pentru tot restul vieţii noastre”, a declarat premierul olandez, citat de Politico.

Relatând bătălia pentru bani de la Bruxelles, Politico menţionează că acesta „este cel mai lung summit din ultimii 20 de ani”.

Luni, înainte de reuniunea la vârf, Emmanuel Macron a vorbit despre „progrese”. „Am avansat mult (în noaptea de duminică spre luni, n. red.) în subiectul regulilor de funcţionare a planului relansării”, a anunţat preşedintele francez, salutând „un spirit de compromis”. „Trebuie să ne păstrăm ambiţia marilor proiecte europene viitoare, mai ales în politicile privind mediul, suveranitatea, domeniul digital sau cu privire la tineret”, a subliniat el.

Miza, prezenţa UE printre marile puteri

Într-o intervenţie la postul RMC-BFMTV, ministrul francez de Finanţe Bruno Le Maire a declarat că acest summit este despre „viitorul Europei în secolul XXI”.

„Miza negocierii care are loc în acest zile la Bruxelles este prezenţa Europei printre marile puteri mondiale în secolul al XXI-lea” sau absenţa ei, a atenţionat ministrul francez.

Într-un mesaj adresat ţărilor „frugale”, Le Maire le-a îndemnat „să-şi depăşească  interesele naţionale”. Trebuie „să înţeleagă că există un interes general european, care este cel de a avea propriile noastre tehnologii, propria noastră inteligenţă artificială în faţa Chinei şi Statelor Unite, propriile noastre tehnologii pentru vehiculul autonom”, a insistat el.

„Dacă nu vom ieşi mai puternici din această criză economică, adunându-ne forţele, având aceste 500 de miliarde de euro subvenţii europene ce le vor permite economiilor să repornească, vom înregistra o întârziere pe care nu o vom recupera niciodată”, a avertizat Bruno Le Maire.