Cehia ar putea ajunge într-o situație similară cu cea a Poloniei: un președinte și un guvern din tabere opuse, după parlamentare
0La doar câteva zile înaintea alegerilor generale din Cehia, societatea cehă pare prinsă într-o stare de tensiune mocnită, marcată de neîncredere față de direcția actuală a țării, incertitudine privind sprijinul acordat Ucrainei și suspiciuni legate de influențele externe – în special dinspre Rusia.
Potrivit celor mai recente sondaje, majoritatea cehilor se așteaptă ca dezinformarea online să aibă un anumit impact asupra scrutinului de la finalul acestei săptămâni. Doar unul din patru cetățeni crede însă că acest fenomen va influența decisiv configurația viitorului guvern.
O societate polarizată și un guvern în scădere de popularitate
Guvernul condus de premierul Petr Fiala, lider al coaliției de centru-dreapta SPOLU, se confruntă cu o rată ridicată de dezaprobare. Aproape 70% dintre respondenți se declară nemulțumiți de activitatea executivului, în timp ce doar un sfert dintre cetățeni mai cred că țara se îndreaptă într-o direcție bună.
Aceste cifre reflectă o nemulțumire profundă față de stagnarea nivelului de trai. Inflația, costurile de trai, datoria publică și criza locuințelor domină agenda cetățeanului obișnuit. Dublu față de cei care spun că o duc mai bine, sunt cei care spun că situația lor economică s-a deteriorat în ultimii patru ani, scrie Lord Ashcroft, de la KCMG PC, Kyiv Post.
Ucraina, din simbol al solidarității, în subiect de controversă
După începutul invaziei ruse în Ucraina, Cehia s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali susținători ai Kievului în Europa Centrală. Guvernul Fiala a susținut inițiativele de livrare de armament și a fost activ în impunerea sancțiunilor europene împotriva Moscovei. Alegerea președintelui Petr Pavel – general în rezervă și susținător ferm al NATO – părea să confirme această orientare.
Dar, la trei ani și jumătate de la începutul conflictului, sprijinul public pare să se erodeze. Aproape jumătate dintre cehi – și două treimi dintre alegătorii ANO – consideră că statul lor face deja „prea mult” pentru Ucraina. Doar 6% cred că se face prea puțin.
Ajutorul umanitar rămâne, în general, susținut de majoritate, însă sprijinul pentru sancțiuni este la limită, iar două treimi se opun primirii altor refugiați ucraineni. Majoritatea respinge și ideea trimiterii de trupe cehe într-o eventuală misiune de pace în Ucraina, după o eventuală încheiere a ostilităților.
ANO, din nou în ascensiune
Pe acest fond de nemulțumire economică și de scepticism în privința politicii externe, partidul ANO, condus de fostul premier Andrej Babiš, conduce confortabil în sondaje. Babiš, om de afaceri miliardar, continuă să își cultive imaginea de outsider politic, promițând schimbări radicale și o luptă fermă împotriva corupției.
Votanții ANO se declară tot mai rezervați față de apartenența la NATO, iar în privința Rusiei, mai puțin de jumătate o percep ca pe o amenințare reală. Doar un sfert dintre cetățenii cehi cred că sprijinirea Ucrainei aduce mai multă siguranță țării lor; aproape jumătate – inclusiv majoritatea simpatizanților ANO – sunt de părere că efectul este invers.
Riscuri regionale și implicații pentru Ucraina
Dacă alegerile vor confirma trendurile din sondaje, Cehia ar putea ajunge într-o situație similară cu cea a Poloniei: un președinte și un guvern din tabere opuse în ceea ce privește orientarea europeană și poziționarea față de războiul din Ucraina. O asemenea reconfigurare ar putea alinia Cehia cu tendințele mai sceptice din regiune – deja vizibile în guvernele Ungariei și Slovaciei – și ar putea reduce sprijinul politic și militar pentru Kiev.
Dezinformarea, un factor destabilizator
Serviciile de informații cehe și analiști independenți au atras în repetate rânduri atenția asupra tentativelor Rusiei de a influența scena politică din Cehia. Aproape jumătate dintre respondenți cred că puteri străine încearcă să influențeze alegerile, iar dintre aceștia, cei mai mulți – în special alegătorii SPOLU – indică Rusia drept principalul actor.
În tabăra adversă, alegătorii ANO și cei ai partidului naționalist SPD acuză, la rândul lor, presiuni externe – dar de această dată venite din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite.
Pe fondul acestor tensiuni, doar jumătate dintre cetățeni mai cred că alegerile vor fi organizate corect și că rezultatele vor reflecta voința poporului – o cifră îngrijorătoare pentru o democrație consolidată din inima Europei. Și, probabil, exact genul de rezultat care, la Moscova, ar fi privit cu satisfacție.