Câţi bani alocă UE combaterii propagandei ruseşti

Parlamentul European va aloca peste 1,1 milioanei euro grupului de lucru destinat combaterea presei ruseşti, scrie The Guardian. Mica echipă anti-dezinformare a Uniunii Europene, East StratCom Task Force, va avea parte de propria „linie de buget”, informează şi Europa Liberă, citând surse bine-informate de la Bruxelles.

Grupul East Stratcom şi-a început activitatea în aprilie 2015, la iniţiativa comisarului european pentru politica externă, Federica Mogherini. Scopul declarat al grupului este contracararea "dezinformării" din presa rusească.

Potrivit unor surse ale publicaţiei britanice, East Stratcom, a primit pentru prima data finanţare din partea UE. Suma de 1,1 milioane euro este prevăzută în bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2018-2020.

Această decizie a fost luată în contextul declaraţiei preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, în cadrul summitului Parteneriatului Estic, potrivit căreia una din problemele reale ale Europei sunt "atacurile cibernetice, ştirile false şi războiul hibdrid".

East StratCom Task Force, compusă din 14 oameni, a fost înfiinţată în 2015 de UE pentru a îndeplini trei misiuni: comunicarea eficientă şi promovarea politicilor UE în vecinătatea estică, consolidarea presei în vecinătatea estică şi în statele UE şi – poate chiar mai important – „abordarea şi contracararea activităţilor de dezinformare ale actorilor străini”.

Riposta la propaganda şi dezinformarea rusească a fost una din sarcinile principale.

Până acum, echipa a supravieţuit cu aproximativ 200.000 de euro pe an, bani luaţi din bugetul general pentru comunicare strategică al UE. Oficiali de la Bruxelles spun că în următorii trei ani o sumă de 1,1 milioane de euro va fi folosită pentru a angaja mai mulţi oameni, pentru atenţionarea opiniei publice şi ţările membre ale UE şi pentru o muncă mai amplă de monitorizare a presei de către Stratcom East.

Echipa a arătat cum lucrează cel puţin în faza actuală chiar cu ocazia summit-ului Parteneriatului Estic de vineri, de la Bruxelles, când a publicat pe pagina sa de net o listă de „fake news” lansate înaintea reuniunii.

De exemplu, ştirea că noul acord încheiat de UE cu Armenia, concentrat în proporţie de 50% asupra consolidării economiei ţării post-sovietice, nu va avea nici un efect asupra economiei Armeniei. Altă ştire, înrudită, susţine că UE a restrâns în practică numărul de produse agricole pe care le poate exporta Georgia, care ar mai putea acum vinde în Europa numai… usturoi.