Catalonia îşi cere independenţa
0Un politician regional din Spania crează probleme prim-ministrului spaniol Rajoy şi promite să ceară organizarea unui referendum după alegerile prezidenţiale.
Alegerile de duminică din Catalonia ar putea crea condiţiile necesare drumului spre independenţă a bogatei regiuni spaniole, existând riscul declanşării unei crize constituţionale în ţara deja slăbită de măsurile de austeritate.
Reducerile bugetare au condus la accentuarea obişnuitelor nemulţumiri ale catalanilor conform cărora mult prea mult din veniturile fiscale pe care ei le generează sunt direcţionate către regiunile cele mai sărace ale ţării. Guvernul din Catalonia estimează că plăteşte cu aproximativ 15 miliarde de euro mai mult decât primeşte înapoi de la Trezoreria Naţională în fiecare an. Artur Mas, liderul regional, a promis organizarea unui referendum privind independenţa regiunii Catalonia dar, aşa cum este de aşteptat, dacă va câştiga realegerile.
Însă doar guvernul central poate autoriza un referendum, iar Mariano Rajoy, primul ministru al Spaniei, a declarat că nu va da curs acestei propuneri în Catalonia. În momentul de faţă, planurile lui Mas ridică noi dificultăţi pentru Rajoy în condiţiile în care acesta este preocupat de responsabilitatea de a stabiliza fragila situaţie finaniară a Spaniei.
Ordinea constituţională ar fi dată peste cap
Separarea Cataloniei ar însemna eşecul ordinii constituţionale a Spaniei care este veche de 30 de ani, care a încercat să aşterne pe hârtie diferenţele istorice ale Madridului faţă de Catalonia şi Ţara Bascilor, regiuni cu propria limbă şi identitate culturală, prin acordarea unei importante autonomii politice.
Unii analişti sunt de părere că în cazul în care Spania ar ceda Cataloniei controlul asupra propriilor venituri fiscale şi dacă ar reduce drastic contribuţiile către trezoreria spaniolă, aceste măsuri ar putea rezolva criza. Însă un astfel de aranjament ar putea fi neconstituţional şi ar putea însemna reducerea finanţării altor regiuni într-un timp marcat de o profundă criză economică. Într-un exemplu puternic ce aparţine unei alte regiuni, lucrătorii în salubritate din oraşul sudic Jerez de la Frontera care se luptă cu probleme de lichiditate, au intrat în grevă pentru 21 e zile în semn de protest împotriva reducerilor bugetare planificate. Aceştia au lăsat pe străzi tone de gunoi şi au organizat incendieri de gunoi improvizate.
Demonstraţie pentru independenţă
Cu toate acestea, guvernul nu îşi poate permite să ignore nemulţumirile din regiune, după ce mai mult de 1,5 milioane de persoane s-au înghesuit pe străzile Barcelonei pe 11 septembrie, ziua naţională a Cataloniei, ca o mişcare unitară de cerere a independenţei. Aceasta a fost cea mai amplă demonstraţie în capitala regională.
Se asemenea, Mas este într-o poziţie nefavorabilă. Dincolo de obstacolele legale care împiedică organizarea unui astfel de referendum, ar fi pusă în pericol menţinerea statutului de membru al Uniunii Europene. Însă abandonarea soluţionării ar putea conduce la o ripostă din partea cetăţenilor. Un sondaj publicat recent de către Centrul de Studii de Opinie al guvernului catalan a arătat că 57% dintre respondenţi ar vota „da” în cadrul unui referendum privind independenţa Cataloniei.
„Catalanii suportă reduceri de cheltuieli care sunt de două ori mai dure decât oriunde altundeva. Impozitul pe avere îl au doar câteva regiuni şi un impozit pe turism pe care nimeni nu îl mai are”, a susţinut un politician spaniol.
Manifestaţiile sunt temporare
Dacă guvernul de la Madrid refuză dicuţiile cu guvernul catalan, va încerca să caute o justificare legală în cadrul Uniunii Europene sau al dreptului internaţional.
Alicia Sánchez-Camacho este ce a care conduce mişcarea împotriva curentului pro-independenţă, fiind liderul Partidului Popular conservator din Catalonia al lui Rajoy.
„Este o exacerbare temporară a sentimentului naţionalist din motive economice, dar nu este o schimbare structurală foarte bine fundamentată, cu o bază ideologică”, motivează Alicia Sánchez-Camacho.