Bloomberg: Planul UE privind protejarea pădurilor, scurs în presă, a stârnit dezbateri aprinse între oamenii de ştiinţă şi autorităţile de reglementare
0O nouă strategie a Uniunii Europene de stimulare a protecţiei pădurilor a transformat o dezbatere ştiinţifică într-o adevărată furtună de foc, întorcând una dintre cele mai vechi industrii ale blocului comunitar împotriva autorităţilor de reglementare, scrie Bloomberg.
Într-o schiţă de 19 de pagini dezvăluită în presă luna aceasta de către mai multe grupuri de mediu, Comisia Europeană scrie că pregăteşte o nouă serie de măsuri şi norme de supraveghere de înaltă tehnologie pentru a proteja pădurile europene „aflate sub o presiune tot mai mare”, eficientizând în acelaşi timp actul de guvernare în toate cele 27 de state membre. Braţul executiv al UE doreşte extinderea suprafeţei pădurilor prin plantarea a încă 3 miliarde de copaci în timp ce încurajează utilizarea în cantităţi mai mari a lemnului pentru a înlocui betonul generator de emisii de CO2 din sectorul construcţiilor.
Mai mult de 40% din Europa e acoperită de suprafeţe de pădure cu un rol esenţial în captarea şi stocarea gazelor cu efect de seră care altfel ar accelera modificările climatice prin acumularea în atmosferă. Pe de altă parte, copacii sunt fundamentul unei industrii estimată la circa 640 miliarde de euro şi care angajează milioane de oameni la recoltarea de cherestea pentru materiale de construcţii şi energie.
Deşi măsurile din propunerea-draft ar constitui o binefacere pentru mediu şi ar avantaja industria emergentă a datelor climatice care contabilizează emisiile de dioxid carbon din atmosferă, comercianţii de lemn care se tem de restricţii suplimentare au făcut front comun pentru a se opune planului Comisiei Europene.
„Comisia s-a angajat într-un joc politic cu mize extrem de mari”, a declarat Anna Holmberg, lobbyistă în Bruxelles pentru industria forestieră suedeză, a treia ca mărime din lume, numind strategia UE surdă la interesele proprietarilor şi investitorilor de păduri.
La rândul său, Confederaţia proprietarilor de păduri europeni, un alt grup de lobby, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că măsurile de supraveghere ar putea genera informaţii înşelătoare.
Tensiunile dintre reglementatorii europeni şi actorii din industria lemnului s-au intensificat după ce oamenii de ştiinţă de la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC) au publicat în iulie 2020 un raport care a constatat o creştere bruscă, cu aproape jumătate, a suprafeţei pădurilor defrişate pe o perioadă de trei ani, încheiată în 2018.
Experţii CE au avertizat că cererea tot mai mare de produse din lemn riscă să îngreuneze obiectivele climatice ale Uniunii Europene (reducerea la 55% a emisiilor de carbon până în 2030 şi atingerea neutralităţii climatice până în 2050) întrucât defrişarea pădurilor afectează un important bazin de combatere a carbonului din atmosferă.
Pentru a complica şi mai mult lucrurile, în aprilie, un alt grup de oameni de ştiinţă, care este afiliat Institutului Forestier European, o organizaţie ce consiliează guvernele şi care supraveghează mecanismul UE de reducere a emisiilor cauzate de despăduriri, a declarat că JRC a interpretat datele eronat.
„Schimbările mari de recoltă raportate de JRC rezultă din erori metodologice”, au scris cei 30 de oameni de ştiinţă din cadrul Institutului în revista Nature, subliniind şi că grupul de experţi al Comisiei a evaluat în mod greşit întinderea defrişărilor în scop comercial, având în vedere că s-au luat în calcul şi schimbările din păduri datorate fenomenelor naturale precum seceta şi furtunile.
O succesiune de decenii de ierni mai calde şi veri mai uscate a slăbit capacitatea de rezistenţă a pădurilor în faţa fenomenelor metorologice extreme, expunând copacii la incendii şi specii invazive. Gândacii de molid au distrus milioane de hectare de pădure şi au provocat daune de miliarde de euro, forţându-i pe exploatatorii de lemn să defrişeze pădurile afectate şi să replanteze noi specii de copaci.
În tot acest timp, Comisia Europeană a canalizat miliarde de euro în vederea construirii unei constelaţii de sateliţi de observare a Pământului, administrat de programul Copernicus de combatere a schimbărilor climatice. Volumul masiv de informaţii disponibile public prin acest program a pornit o nouă industrie aflată acum în plină dezvoltare, şi anume a startup-urilor de date climatice care încearcă să ofere sprijin ştiinţific guvernelor şi companiilor.
„Inventarierea suprafeţelor forestiere pot fi realizată numai prin interacţiune multistrat, care include date prin satelit, dar şi informaţii măsurate în teren”, a atras atenţia Rolf Schmitz, fondator şi director executiv al companiei finlandeze Collective Crunch, care se ocupă cu transpunerea datelor satelitare în algoritmi de inteligenţă artificială concepuţi pentru a calcula timpii de recoltare şi maximiza capturarea de emisii de CO2 din atmosferă.
Schmitz a argumentat că construirea increderii şi deschiderea industriei forestiere către noi pieţe digitale presupune ca oamenii de ştiinţă care lucrează cu datele să „verifice faptele, precum şi ratele de eroare”. El a numit„senzaţional” studiul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene şi a pus sub semnul întrebării acurateţea acestuia.
Pe 2 iulie, într-o scrisoare trimisă Comisiei Europene, Asociaţia Europeană a Companiilor de Teledetecţie a cerut vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, să respecte planurile UE de a utiliza mai multe tehnologii de supraveghere prin satelit pentru gestionarea suprefeţelor de pădure. Strategia „are potenţialul nu doar de a îndeplini obiectivele politicii climatice, ci şi de a crea inovaţii sustenabile şi oportunităţi economice”, se arată în documentul de 3 de pagini consultat de Bloomberg.