Băsescu dă replică Franţei pe tema Schengen: Am recunoscut graniţa cu Moldova, la Paris, în 1947

Preşedintele Traian Băsescu a avut, la Bruxelles, o intervenţie în Consiliul European unde a susţinut că introducerea de noi condiţii pentru admiterea la Schengen înseamnă nerespectarea tratatului de aderare şi a calificat drept „năstruşnice" declaraţiile „unor politicieni" care au susţinut că România nu ar respecta graniţa de la est a ţării.

Băsescu s-a referit la criticile Franţei care, după ce a invocat problema ţiganilor, a reformei în justiţie, a arătat că România nu ar păzi bine graniţa cu Republica Moldova pe unde vin imigranţi ilegali din est.

„Am dezavuat declaraţiile oamenilor politici care, în ultima perioadă, au ajuns la afirmaţii „năstruşnice" precum că România nu ar avea un tratat de frontieră cu Republica Moldova ca şi cum semnarea la Paris a tratatului prin care se stabilea frontiera România nu ar fi existat încă din 1947" a spus Băsescu. El a adăugat că România a recunoscut, în 1991, la câteva ore după declararea independenţei Republicii Moldova.

Noua „temere" a Parisului

Secretarul de stat pentru Afaceri Europene de la Paris, Laurent Wauquiez, a susţinut, la începutul lunii decembrie, în faţa deputaţilor francezi că, dacă România va fi acceptată în Schengen, nu ar fi în stare să controleze bine graniţa estică a Uniunii Europene. Argumentul oficialului francez este ritmul cu care acordă România paşapoarte moldovenilor de peste Prut. „Nu ne vom implica în angrenaje ce ne-ar slăbi frontierele şi capacitatea Europei de a gestiona şi controla fluxurile migratorii", a asigurat Wauquiez, citat de AFP.

Oficialul francez a precizat că România nu ar recunoaşte o frontieră cu Republica Moldova având în vedere fluxul de imigranţi care trec pe acolo, ca şi când nu ar exista o graniţă. „Noi recunoaştem frontiera cu Moldova: avem deci o problemă, un obstacol în aderarea în prezent a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen", a spus Wauquiez. 

Să vină să analizeze fluxurile migratorii

O altă îngrijorare a Franţei se referă la fluxurile migratorii care, prin vulnerabilitatea frontierei României cu Republica Moldova ar ajunge dispre Est, în Occident.

Băsescu a spus că România este dispusă să facă o analiză cu orice stat al UE, „separat sau cu toate la un loc", cu privire la fluxurile migratorii. El a mai adăugat că le-a transmis liderilor statelor membre UE că, dacă e necesar, România acceptă asistenţă după intrarea în spaţiul Schengen.

„Nu acceptăm însă întârzierea, pe motive netemeinice a aderării şi considerăm că o astfel de abordare este un precedent pericolos atunci când se poate ajunge în situaţia în care un tratat, al Uniunii, nu este respectat", a spus Băsescu.

Jumătate de miliard a plătit UE

Şeful statului a adăugat că securizarea graniţelor României şi toate investiile în infrastructura tehnică au însemnat un efort financiar comun al României şi Uniunii Euroepe care se ridică la circa un miliard de euro din care jumătate sunt bani ai cetăţenilor UE alţii decât cetăţenii români.

„Putem să nu mai înţelegem rostul Mecanismului de Cooperare şi Verificare atâta timp cât el este utilizat politic împotriva României. El este un mecanism de cooperare şi nu unul de blocare a României".