Barnier: Statele non euro trebuie implicate în uniunea bancară. Cum va arăta supravegherea unică a băncilor din Europa

Comisarul European pentru piaţa internă Michel Barnier, unul din resposabilii Executivului de la Bruxelles pe proiectul uniunii bancare, a fost de acord cu legitimitatea statelor non euro, printre care şi România, de a avea un cuvânt de spus şi de a fi implicate în acest demers.

Precizările lui Barnier au venit astăzi după reuniunea ministrilor de finanţe UE27 (Consiliul Ecofin) care a avut loc la Luxemburg după şedinţa de ieri a Eurogrupului.

În urma reuniunii de ieri au venit două avertismente grave: FMI este îngrijorat de recuperarea extreme de lentă a creştereii economice în timp ce Grecia primeşte un ultimatum de zece zile pentru a demonstra angajamentul pentru reformă. În caz contrar, următoarea tranşă din împrumutul internaţional, care ar putea veni cel mai devreme în noiembrie, nu va putea fi virată.

Barnier a precizat că există cereri legitime din partea statelor candidate la moneda unică de a fi implicate în proiectul privind uniunea bancară iar acestor ţări trebuie să li se acorde "suficiente drepturi la vot" în privinţa proiectului unei mai bune superevizări bancare în UE.

Comisarul Barnier a mai precizat că mai există alte două aspecte ale proiectului uniunii bancare pe care Executivul UE trebuie să mai insiste. "Trebuie îmbunătăţite detaliile referitoare la responsabilitatea Băncii Centrale Europene (BCE) şi, de asemenea, trebuie clarificat rolul autorităţilor naţionale de supraveghere pentru că nu ne putem aştepta ca BCE să supervizeze zilnic cele 6.000 de bănci din UE. Implementarea proiectului şi resposnabilităţile curente vor reveni autorităţilor de supraveghere naţionale", a mai spus Barnier după reuniunea Ecofin. Este de aşteptat ca liderii europeni să îşi dea acordul pe programul de implemntare a acestei uniuni bancare pe care Bruxelles-ul o vrea pusă în practică de la 1 ianuarie 2013 în timp ce dinspre Berlin au venit în aceste zile semnale că acest lucru nu este posibil mai devreme de 2014.

Bruxelles-ul a propus la mijlocul lunii septembrie un proiect fără precedent privind uniunea bancară prin care impune ca Banca Centrală Europeană să surpervizeze activitatea tuturor băncilor din zona euro, ca prim pas în direcţia creării uniunii bancare, în cadrul căreia 17 state membre ar urma să îşi unească eforturile.

Planul a stârnit îngrijorarea printre celelalte zece state ale UE care şi-au păstrat moneda naţională şi se tem că vor fi afectate indirect de către acest proiect. Au existat însă multe voci care au arătat că propunerea privind uniunea bancară, venită din partea Comisiei Europene, dezavantajează ţările din afara zonei euro.Marea Britanie, gazda celui mai mare centru financiar din Europa, nu va participa, deşi evită să critice proiectul.

Uniunea bancară, proiect care urmăreşte să redea încrederea într-o industrie care a fost grav afectată de criză, cuprinde trei etape fundamentale: Banca Centrală Europeană preia controlul asupra monitorizării băncilor din zona euro; este creat un fond care să stopeze acumularea datoriilor de către băncile falimentare; se alcătuieşte un plan prin care să se protejeze depozitele de economii.

Legăturile strânse dintre anumite guverne aflate într-o situaţie gravă şi băncile naţionale au creat o relaţie de interdependenţă păguboasă de ambele părţi, accentuând efectele crizei. Bruxelles-ul apreciază că o uniune bancară ar rupe această legătură prin crearea unor reţele de bănci supranaţionale.