Analiză LeMonde: Putin caută să înmulțească zonele de conflict pentru a diviza și a menține dezordinea

Impasul conflictului, oboseala publică și teama de escaladare lucrează în favoarea Moscovei și în detrimentul Bruxelles-ului, punctează o analiză publicată în Franța. În cadrul articolului șeful instituției de sondare INSCOP din România spune că Moscova se folosește de problemele și frustrările existente la nivelul societății. 

Potrivit Le Monde, o linie de fractură crește în Europa între statele hotărâte să se protejeze de poftele prădătorului rus, precum Polonia și țările baltice, și cele care pledează pentru aplanare în fața regimului lui Vladimir Putin. Formată deja din Ungaria și Slovacia, la care s-ar putea adăuga Bulgaria din ce în ce mai ezitantă și Serbia, care nu este membră a UE, dar istoric este apropiată de Rusia, această tabără s-ar putea extinde cu ocazia alegerilor cruciale din Cehia și România.

România, marcată de anularea alegerilor

În România, potrivit unui sondaj INSCOP publicat în luna ianuarie și citat de Le Monde, 48,5% dintre românii intervievați consideră că „România este o colonie a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii”, iar 68,1% „se opun ferm ca statul român să ofere o formă de recunoaștere legală cuplurilor de același sex”, cele două fiind cele mai pregnante teme ale propagandei rusești.   

Cu toate astea, șeful INSCOP, Remus Ștefurac, subliniază că „nu ar trebui să tragem concluzii greșite din votul din 2024”, pentru că „și alegătorii lui Georgescu sunt în mare parte pro-UE și pro-NATO”, arată Informat.ro. Sociologul punctează că votul său este un „mesaj anti-sistem” care a atras electoratul din zonele rurale, cu salarii mici și puține oportunități de muncă.

„Campaniile foarte sofisticate de dezinformare ale Rusiei nu menționează niciodată sprijinul direct din partea Moscovei, ele se folosesc de problemele interne, de frustrările economice”, punctează șeful INSCOP, Remus Ștefureac. 

„În ochii celor mai mulți dintre ei, Rusia și Putin rămân un mare pericol”, dă asigurări și fostul premier Dacian Cioloș, în cadrul analizei. „Nu Rusia este cauza slăbiciunilor noastre, dar ea le speculează”, a mai punctat fostul șef de guvern, subliniind aici și faptul că motivele anulării alegerilor prezidențiale de anul trecut au fost „prost explicate”. 

Analiza publicației franceze arată că acum Călin Georgescu ar putea să obțină mai multe voturi, fiind clasat pe primele locuri în sondaje. În cazul unui succes al candidatului, „președintele României are mai puține puteri decât omologul său francez”, explică Remus Ștefureac. Dar nu există nicio îndoială că, dacă va câștiga, Georgescu își va alinia diplomația cu cea a lui Viktor Orban și Robert Fico. 

Republica Moldova și Georgia 

Curentul roșu-brun, antisistem și de extremă dreapta se profilează și în Moldova, țară candidată la aderarea la UE, unde partidele pro-ruse, reunite în coaliția Alternativa, sunt în plină ascensiune. Scopul lor este să doboare guvernul format de președintele pro-european, Maia Sandu, la următoarele alegeri legislative, care ar urma să aibă loc înainte de 26 octombrie, mai arată publicația franceză, subliniind că aici ar putea fi următoarea mișcare pe tabla de șah a Rusiei.

O altă piesă majoră pe această tablă de șah este Georgia, care privește din ce în ce mai deschis spre Moscova. Invazia Ucrainei a forțat partidul Visul Georgiei, aflat la putere din 2012, să aleagă tabăra rusă. Până atunci îndreptată spre Europa – integrarea euro-atlantică este chiar menționată în Constituție – țara a făcut o întorsătură spectaculoasă după februarie 2022, apropiindu-se de Moscova. În mod paradoxal, această schimbare s-a accelerat chiar în momentul în care UE oferea Georgiei o oportunitate istorică de a deschide negocierile de aderare. 

Din Ungaria până în Georgia, UE are multe de făcut pentru a concura cu Rusia și cu instrumentele sale de șantaj, de la gaze până la manipularea electorală, inclusiv capturarea rețelelor sociale și instrumentalizarea minorităților. Pentru a-și crește avantajul, Kremlinul profită și de „slăbiciunile democrațiilor”, notează Le Monde, subliniind totodată că, pentru UE, perspectiva este amară. Nu numai că Vladimir Putin dobândește aliați în statele fostei URSS și în Europa centrală, unde curentele „antisistem” câștigă teren în opinia publică, dar metodele sale sunt acum susținute chiar de noua administrație americană.

Abandonați de aliatul lor american, cei douăzeci și șapte au interesul să strângă rândurile pentru a stăpâni cel mai bine valul pro-rus în creștere, în timp ce Vladimir Putin caută să înmulțească zonele de conflict pentru a diviza și a menține dezordinea, fiind conștient că o expansiune reală nu mai este posibilă în viitorul apropiat.