Alegeri Republica Moldova. Serviciul rus de Informaţii Externe, cu ochii aţintiţi asupra Chişinăului: Acuzaţii la adresa Statelor Unite
0Serviciului rus de Informaţii Externe (SVR) a acuzat marţi Statele Unite că intenţionează să instige la o revoluţie în Republica Moldova în contextul alegerilor prezidenţiale de la 1 noiembrie, după modelul Republicii Belarus şi Kîrgîzstanului, unde în prezent au loc ample revolte populare, transmite AFP.
„Statele Unite continuă să se amestece fără nicio reţinere în treburile interne ale unei ţări prietene a Moscovei. Astăzi vedem că americanii orchestrează un scenariu revoluţionar pentru Republica Moldova în noiembrie”, a declarat şeful SVR, Serghei Narîşkin, citat într-un comunicat.
Potrivit AFP, principalii doi candidaţi în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova sunt preşedintele în exerciţiu, prorusul Igor Dodon, şi fosta şefă a guvernului, proeuropeana Maia Sandu.
În ultimii ani, cele două tabere au alternat la putere şi importante mişcări de protest post-electorale au avut loc în Republica Moldova, notează AFP.
Fără dovezi, Narîşkin acuză Departamentul american de Stat că încurajează opoziţia să organizeze „acţiuni de protest în masă” după alegeri.
În comunicat, SVR susţine totodată că Statele Unite au încercat deja „să influenţeze în mod grosolan situaţia postelectorală în Belarus şi în Kîrgîzstan”.
După alegerile prezidenţiale din 9 august, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko se confruntă cu o mişcare de contestare fără precedent. Aflat de 26 de ani la putere, liderul de la Minsk este acuzat de fraudarea scrutinului şi este denunţat pentru reprimarea violentă a opoziţiei. Potrivit lui Lukaşenko şi regimului Putin, în spatele acestor proteste se află Occidentul.
Proteste violente au forţat recent demisia preşedintelui prorus al Kîrgîzstanului, Sooronbai Jeenbekov, după alegeri legislative marcate de cumpărări de voturi. Jeenbekov nu a acuzat forţele străine că s-ar afla în spatele înlăturării sale şi a cedat locul său unui politician naţionalist cu reputaţie discutabilă, Sadîr Japarov, relevă AFP.
Spaţiul ex-sovietic a trecut prin numeroase revolte, revoluţii şi mişcări de contestare de amploare după alegeri frauduloase şi care au favorizat regimuri autoritare sau corupte, cum s-a întâmplat în Georgia (2003), Ucraina (2004-2005 şi 2014), Kîrgîzstan (2005, 2010, 2020), Republica Moldova (2009), Armenia (2008 şi 2018) şi Belarus (2020).
Moscova a calificat toate aceste proteste ca fiind „revoluţii colorate” şi a văzut în mod sistematic în ele „mâna Occidentului”, care ar încerca astfel să destabilizeze o regiune pe care Rusia o vrea sub influenţa sa.
În paralel, Rusia s-a opus tuturor forţelor democratice din această regiune şi a împiedicat orice încercare de dezvoltare.