Alegeri legislative în Franţa. Coaliţia lui Macron, provocată de blocul stângii

Alegătorii din Franţa votează pe 12 iunie în primul tur al alegerilor legislative, la două luni de la alegerile prezidenţiale în urma cărora Emmanuel Macron a câştigat un nou mandat, relatează Politico.

Franţa votează în două tururi în alegerile legislative, pe 12 şi 19 iunie. Cetăţenii din străinătate au votat deja în primul tur: candidaţii partidului lui Macron,  La République En Marche! (LREM), au ieşit pe primul loc în majoritatea circumscripţiilor, cu excepţia alegătorilor din Spania, Andorra, Portugalia şi Monaco.

Coaliţia „Ensemble” a partidelor de centru şi centru-dreapta înfruntă în alegerile legislative blocul de stânga NUPES (Noua uniune populară, ecologică şi socială), în fruntea căreia se află Jean-Luc Mélenchon, care are speranţe să devină premier, şi partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, Adunarea Naţională.

Votul contează pentru Camera inferioară a Parlamentului, fiind aleşi reprezentanţii celor 577 de circumscripţii electorale. Al doilea tur se organizează doar dacă niciun candidat nu obţine majoritate absolută de voturi şi cel puţin 25% din voturile alegătorilor înregistraţi într-o circumscripţie. 

Cu o majoritate absolută de 289 de voturi, partidul de la guvernare poate fi sigur că nu este obligat să intre în negocieri potenţial incomode cu celelalte partide. Până acum coaliţia lui Macron s-a bucurat de o majoritate confortabilă în Parlament, de 345 de locuri. 

Un sondaj recent  Ipsos a arătat însă că 20% dintre cei care au votat cu Macron în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi-au exprimat intenţia de a alege fie un partid de stânga, fie unul de dreapta.

Or, dacă Ensemble pierde din susţinerea electoratului, partidul lui Macron, care se află în centrul ei, ar putea intra mai mult în competiţie cu partenerii, în special  „Mouvement Democrate”, condus de fostul ministru al Justiţiei François Bayrou, şi Horizons, condus de fostul prim-ministru Edouard. Philippe. Se speculează că Philippe îşi pregăteşte propria candidatura prezidenţială.

În eventualitatea în care ar pierde majoritatea, Ensemble ar putea fi nevoit să caute alţi parteneri – numai că alegerea evidentă, partidul  dreptei tradiţionale, Les Républicains, condus de Christian Jacob, a exclus deja orice alianţă.

Într-o mişcare de reinventare, La République En Marche! (LREM) va deveni în iulie Renaissance.

Performanţa vehiculului legislativ al lui Macron la alegerile parlamentare va determina însă dacă are nevoie doar de un retuş sau de un motor complet nou, notează Politico.

Judecând după afişele electorale, şi anume „Mélenchon premier ministre”, liderul stângii radicale este foarte încrezător în şansele sale – într-atât că a numit-o pe proaspăta prim-ministră a Franţei,  Élisabeth Borne, „predecesoarea” sa.

Încurajat de cel mai bun rezultat al său în alegerile prezidenţiale, Mélenchon crede că NUPES poate învinge Ensemble, câştiga o majoritate, o poate da jos pe Borne şi lansa astfel primul guvern de „ coabitare ” al Franţei – în care preşedintele şi premierul vin din partide rivale – din 2002. 

O astfel de situaţie ar interfera cu capacitatea preşedintelui de a implementa reforme, dând o mare parte din puterea de elaborare a politicilor primului ministru şi majorităţii sale în parlament.

Sondajele dau însă şanse firave blocului NUPES să provoace o atare zguduire. Chiar şi aşa, şi în condiţiile în care nici nu candidează pentru un loc de deputat, Mélenchon s-ar putea dovedi mai influent ca oricând. În scenariul ceva mai probabil în care ar deveni principala forţă de opoziţie din parlament, oratorul din fruntea noii stângi franceze nu se va sfii deloc să blocheze agenda lui Macron.

Adunarea Naţională condus de Marine Le Pen este pe cale  să obţină un rezultat istoric în primul tur al legislativelor. Se estimează că partidul va câştiga aproximativ 20% din votul popular, comparativ cu mai puţin de 14% în 2017 şi 2012, când se numea Frontul Naţional.

Cu toate acestea, va fi dificil să-şi asigure locuri în Parlament în principal pentru că candidaţii lor ajung adesea pe locul trei în primul tur, iar pragul de 12,5 la sută e cu atât de dificil de atins când candidează împotriva unui candidat de centru.

Cu un război în fundal, stabilitatea politică şi cine are puterea de a adopta legi în Franţa, o forţă de frunte în UE, au implicaţii uriaşe, notează Politico.

Dacă preşedintele îşi păstrează majoritatea, decidenţii politici externi vor aştepta roadele valului de legi votate în ultimii cinci ani şi modul în care acestea au afectat societatea franceză.

„Sunt lucruri pe care le-am votat şi pe care acum trebuie să le livrăm”, a spus Bruno Studer, deputat LREM şi preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură şi educaţie, „trebuie să ne asigurăm că sunt puse în aplicare corect”.

Respectarea legilor existente făcute sub Macron, precum şi promovarea altora noi, s-ar putea să nu fie atât de simplă într-o alianţă prezidenţială mai slabă, în special pentru reforme controversate precum pensiile .

Pe termen lung, schimbările demografice sunt aspecte de urmărit. Aşa cum stau lucrurile în prezent, sprijinul Franţei pentru politica centristă va fi înlocuit cu mai multă diviziune stânga-dreapta pe măsură ce populaţia sa îmbătrâneşte. Este o tendinţă care va schimba faţa uneia dintre puterile cheie ale Europei.