Acord politic în UE privind rezerva de solidaritate. Uniunea Europeană „avansează rapid” către o înăsprire a politicii migraţiei

Statele UE au ajuns luni la un acord politic privind rezerva anuală de solidaritate, unul dintre principalele elemente ale Pactului pentru migraţie şi azil, menit să asigure sprijin pentru acele state membre care sunt sub presiunea migraţiei, relatează Agerpres.

Pactul, care se va aplica de la 12 iunie 2026, ar trebui să facă sistemul european de azil mai eficient.

În acelaşi timp, acesta are drept scop reducerea numărului intrărilor ilegale şi oferă măsuri de solidaritate între statele membre pentru a uşura povara asupra acelor ţări unde ajung cei mai mulţi migranţi. Pe termen lung, Pactul ar trebui să contribuie la reducerea presiunii migratorii asupra tuturor statelor membre, informează un comunicat al Consiliului UE.

În cadrul Forumului privind Solidaritatea, care a avut loc între 18 şi 27 noiembrie 2025, statele membre s-au angajat la contribuţii de solidaritate, care sunt de trei feluri: transferuri (relocări), contribuţii financiare sau măsuri alternative de solidaritate.

Țări aflate sub presiune migratorie

Plecând de la evaluarea criteriilor cantitative şi calitative prevăzute în Pact, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că Cipru, Grecia, Italia şi Spania se află sub presiune migratorie, astfel că aceste ţări pot beneficia de măsuri de solidaritate din rezerva de solidaritate.

Totodată, Austria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia şi Polonia au fost identificate drept ţări care se confruntă cu probleme semnificative în ceea ce priveşte migraţia prin prisma presiunii migratorii cumulative din anii precedenţi. Aceste state au posibilitatea de a cere o deducere totală sau parţială a contribuţiilor lor la rezerva de solidaritate.

După acordul politic de luni asupra rezervei de solidaritate, Consiliul va trebui să adopte oficial şi o decizie de implementare, așteptată înainte de 31 decembrie 2025.

Mecanismul de solidaritate a fost stabilit prin regulamentul de management al migraţiei şi azilului, una dintre componentele cheie ale pactului privind migraţia şi azilul.

Pactul cuprinde zece legi ale UE privind toate aspectele gestionării migraţiei şi azilului, de la verificarea migranţilor ilegali când ajung la frontiera UE, până la a determina care stat este responsabil pentru procesarea solicitării de azil.

AFP: Uniunea Europeană avansează rapid către o înăsprire a politicii migraţiei

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) sunt așteptate să aprobe luni o înăsprire a politicii migraţiei şi să valideze conceptul de „huburi de întoarcere” a migranţilor, în urma unor presiuni ale dreptei şi extremei drepte, relatează AFP.

Miniştrii de Interne ai statelor membre UE, reuniţi la Bruxelles, sunt așteptați să se pronunţe asupra celor trei texte prezentate în acest an de către Comisia Europeană (CE) în vederea unei politici mai stricte privind migranții.

Acestea conțin:

- deschiderea unor centre în afara frontierelor UE în care să fie trimişi migranţi a căror cerere de azil este respinsă - faimoasele „huburi de întoarcere”;

- sancţionarea mai aspră a migranţilor care refuză să părăsească teritoriul european - prin perioade detenţie mai luni;

- expulzarea migranţilor în ţări din care nu sunt originari, dar pe care UE le consideră „sigure”.

Scăderea sosirilor - cu aproximativ 20% de intrări ilegale mai puţine faţă de 2024 - nu a scăzut presiunile asupra liderilor politici din Europa, ci din contră, le-a crescut.

„Trebuie să avansăm pentru a le da cetăţenilor sentimentul că stăpânim situaţia”, sublinia joi comisarul european Magnus Brunner, arhitectul acestei strângeri a şurubului migraţiei.

La iniţiativa Danemarcei, care deţine preşedinţia semestrială a UE şi care cere de mult timp o însăsprire a migraţiei, statele membre avansează în pas alert în examinarea acestor măsuri.

„Avansăm foarte repede”, dă asigurări un diplomat european, apreciind că există o „voinţă politică larg împărtăşită” în rândul Celor 27 de validare a acestor propuneri.

Între puţinele excepţii se află Franţa, care se întreabă despre - legalitatea şi eficienţa - anumitor măsuri, şi Spania, care nu este convinsă de „huburile de întoarcere”, experimentate de mai multe ţări, fără un succes real.

Aceste măsuri sunt susţinute de către dreapta şi extrema dreaptă - care s-au aliat în Parlamentul European (PE) săptămâna trecută pentru a da primele unde verzi.

Cu scopul de a mulţumi ţări care se află pe rute ale migraţiei - precum Grecia şi Italia - UE urmează să ceară în curând ca statele membre să mute migranţi pe teritoriile lor. Sau, altminteri, să plătească o contribuţie financiară - în valoare de 20.000 de euro pe solicitant de azil - ţărilor aflate sub presiunea migraţiei.

Statele membre UE negociază de mai multe săptămâni cum să implementeze acest sistem.

Mai multe state - precum Blegia, Suedia şi Austria - au anunţat deja că nu vor accepta azilanţi din alte state membre UE.

„Sunt puţini miniştri de Interne care vor dori să vină în faţa presei și să spună «ok, eu am luat 3.000»„, prezice un oficial european sub protecţia anonimatului.