Albine-cyborg în slujba armatei chineze. Tehnologia care transformă insectele în agenți de recunoaștere
0În laboratoarele Beijingului, știința trece granițele naturii: cercetătorii chinezi au reușit să controleze traiectoria de zbor a albinelor prin implantarea unor microdispozitive direct în creierul acestora. Scopul: folosirea insectelor în misiuni militare de recunoaștere sau în operațiuni de salvare desfășurate în medii inaccesibile pentru oameni sau roboți convenționali, scrie The Telegraph.
Echipa coordonată de profesorul Zhao Jieliang, de la Institutul de Tehnologie din Beijing, a prezentat recent un dispozitiv de doar 74 de miligrame – mai ușor decât grăunte de sare – capabil să controleze zborul albinelor prin impulsuri transmise direct în creier. Trei ace fine pătrund în sistemul nervos al insectei, dictându-i direcția de deplasare.
Rezultatele experimentelor sunt remarcabile: în 90% din cazuri, albinele „au urmat comenzile”. Deocamdată, aplicațiile sunt testate în scopuri civile, precum identificarea supraviețuitorilor în urma unor dezastre, dar potențialul militar este evident. Într-un articol publicat în Chinese Journal of Mechanical Engineering, cercetătorii vorbesc deschis despre utilizarea albinelor hibride în recunoaștere urbană, operațiuni antiteroriste, combaterea traficului de droguri sau monitorizarea zonelor de conflict.
„Roboții insecte beneficiază de mobilitatea, capacitatea de camuflare și adaptabilitatea biologică a gazdelor lor naturale. Comparativ cu echipamentele sintetice, aceștia oferă un nivel sporit de discreție și autonomie operațională”, notează echipa lui Zhao.
Dotate cu microcamere, senzori și sisteme de transmisie, aceste albine-cyborg pot pătrunde în spații înguste, inaccesibile omului, fără a atrage atenția. Dezavantajele există: autonomia bateriilor este încă limitată, iar fiecare specie de insectă necesită o calibrare distinctă a semnalelor pentru a răspunde comenzilor. Mai mult, limitările fizice ale insectelor impun o greutate minimă a echipamentelor.
În același timp, cercetători din Singapore au folosit tehnologii similare pe gândaci, folosiți în operațiuni de căutare în urma cutremurului din Myanmar. Dispozitivele erau mai grele, însă insectele – mai robuste. Japonia și SUA, între timp, experimentează propriile variante de insecte controlate de la distanță.
Fenomenul devine parte a unei tendințe mai ample în China, care vizează miniaturizarea tehnologică în scopuri strategice. În iunie, armata chineză a prezentat și o dronă de dimensiunea unui țânțar – o inovație care ridică semne de întrebare cu privire la noile forme de supraveghere și colectare de informații.
Deși dezvoltarea acestor tehnologii are justificări aparent practice, avansul rapid și opacitatea cu care se desfășoară aceste cercetări stârnesc îngrijorări etice și geopolitice. Într-o lume unde insectele pot deveni unelte de spionaj, întrebarea nu mai este dacă ele vor fi folosite, ci când și împotriva cui.