Vocile curajoase din spatele protestelor anti-ACTA. Mâine, ieşiri în stradă în toată România
0România va ieşi din nou în stradă sâmbătă pe 25 februarie pentru a protesta împotriva Acordului Internaţional Anti-Contrafacere. În pragul protestului, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a anunţat că ţara noastră va suspenda procesul de ratificare până când acordul nu va fi analizat de Curtea Europeană de Justiţie.
Ratificat de România la finalul lunii ianuarie, la Tokyo, Acordul Internaţional Anti-Contrafacere a stârnit controverse din primele momente. Principala critică la adresa lui, deşi nu se ocupă doar de domeniul online, ci şi de industria farmaceutică, a fost posibilitatea de a reglementa internetul la nivel global şi oferirea de responsabilităţi furnizorilor de internet, despre care mediul online spunea că ar deveni o Poliţie privată.
Înainte de 11 februarie, data primului protest anti-ACTA la nivel european şi naţional, România virtuală visa frumos. 38.000 de oameni îşi anunţaseră prezenţa şi susţinerea, dar la Bucureşti au ieşit cel mult 2.000 de persoane, cel mai amplu protest fiind la Cluj, unde cifra a trecut de 2.000 de persoane, care au pornit într-un marş prin centrul urbei ardelene .
De ce s-a dezumflat primul protest anti-ACTA?
Ce cred cei care se află în spatele paginii de Facebook „România Spune NU ACTA", agora în spatele căreia s-au organizat protestele, despre 11 februarie, protestul de mâine şi ACTA? Deşi nu se consideră organizatori, Gabriela Naneş, Alexandru Alexe, Vladimir Iuganu şi Robert Şerban sunt creierele din spatele mişcării. Robert Şerban menţionează clar: Campania "România spune NU ACTA" nu este afiliată niciunui ONG, mișcare, grup politic sau vreunei alte organizații. Contrar informațiilor apărute în mass media, acțiunile "România spune NU ACTA" nu sunt determinate de influența unui grup anume, ci de reacția globală de nemulțumire vis-a-vis de tratatul ACTA (Anti Counterfeiting Trade Agreement).
Vorbesc aprins, sunt entuziaşti, se ciondănesc, dar într-un final, lupta lor este mai importantă decât orice orgoliu personal.
Gabriela Naneş a fost cea mai furioasă după „eşecul" protestului din 11 februarie. Atunci, scria pe Facebook că românii nu merită salvaţi şi nu merită să ieşi în stradă. La rece, părerile ei se mai liniştesc. „Comunicarea online a deteriorat extrem de mult transmiterea mesajelor revoluţionare, deoarece, din ignoranţă, mulţi nici măcar nu mai citesc descrierea evenimentelor la care dau click pe butonul de join. Participarea virtuală la evenimente a devenit o molimă care încetineşte procesul schimbării în bine în această ţară. Nu trebuie să ne închipuim vreodată că am participat în vreun fel la o revoluţie stând în faţa calculatorului sau la televizor", spune Gabriela.
De asemenea, Vladimir Iuganu spune că românii nu au o cultură a protestului. „Venim după 45 de ani de comunism şi încă 22 de ani de tranziţie. Nu avem educaţie socială, nu ştim care ne este statutul ca cetăţeni, care ne sunt drepturile şi obligaţiile şi care este raportul nostru cu statul. Noi n-am avut vreme de aproape 70 de ani conştiinţa faptului că suntem un popor stăpân pe acest pământ, pe resursele sale. În România credem că spaţiul public este al statului. Că piaţa publică este a primăriei. Am fost obişnuiţi să credem că spaţiul nostru e dincolo de uşa apartamentului sau de poarta casei. Oamenii au început să iasă acum pentru că au devenit conştienţi că au drepturi, au privit tot ce s-a întâmplat în lume în 2011 şi au început să capete conştiinţa propriei puteri. Dar aceasta nu se propagă ca impulsul electric, lucrurile se petrec mai lent, uneori e frustrant să ieşi în piaţă şi să observi că lumea din jur îşi vede de viaţă ca şi cum nimic nu s-ar întâmpla", analizează Vladimir motivele mai profunde pentru care românii nu ies în stradă.
Nemulţumirile apar şi pentru că Gabriela, Vladimir, Alex şi Robert îşi amintesc de singurele momente când piaţa publică s-a ocupat. „Românii nu au ieşit nici contra lui Băsescu, nici pentru un viitor mai bun, nici contra ACTA, nici contra taxei auto, dar aceiaşi oameni au ieşit să vadă un brad de Crăciun . Revoluţia nu se face cu găuri în canapeaua din faţa televizorului sau scaunului calculatorului şi cu două like-uri pe Facebook", crede Gabriela Naneş.
De ce sunt chemaţi românii în stradă?
Mâine, pe pagina oficială a evenimentului anti-ACTA de la Bucureşti au dat join doar 3.100 de oameni. Mai mulţi, dar mai concentraţi. Amânarea ratificării tratatului de către România, anunţată oficial ieri, nu i-a liniştit, ci mai mult i-a întărâtat, foarte mulţi vorbind despre o manipulare a statului, care de fapt nu a luat nicio decizie, ci stă la mâna Europei, incapabil să ia o decizie individuală.
Gabriela Naneş, vocea energică şi zâmbitoare a grupului, explică motivele pentru care cheamă bucureştenii în Piaţa Universităţii, la Fântâni, de la ora 14.00. „Ieşi în stradă pentru tine! Nu este suficient să vii să fluturi o pancartă şi să apari în două-trei poze în presă. Informează-te şi conştientizează de ce ai ieşit. Ne aşteptăm să ştii ce presupune ACTA. Dacă l-ar citi toată lumea, acum probabil am fi constant în stradă încercând să oprim definitiv ratificarea lui".
Ce s-a schimbat între proteste?
Alexandru Alexe este personalitatea agitată şi fără stare din grup. Când întorci capul el nu mai este acolo, reapare brusc, vorbeşte mult şi cu greu îl poţi opri atunci când începe. Întrebat cum crede că a evoluat dezbaterea pe tema ACTA de pe 11 februarie până astăzi, el devine radical: „Am auzit cu toţii promisiunile Guvernului. Ne promiteau că ne vor oferi un răspuns final după o analiză consistentă. Au trecut multe zile şi se aud greierii. Nu stăm după ei! Ieşim în stradă până le va fi clar că nu e nevoie de niciun analist pentru a şti că românii nu vor ACTA. Scurt pe doi. Nu suspendare, nu amânare. Vrem retragerea României din Tratat şi scuze publice pentru greşeala de a semna un tratat internaţional fără să ne întrebe".
ACTA, dincolo de probleme create internetului
Deşi ACTA a fost cunoscut pentru influenţa sa asupra internetului, cei de la „România spune NU ACTA" îl privesc în ansamblu. „Puţini au aflat că ACTA afectează producerea şi distribuţia de medicamente generice. Genericele sunt medicamente de aceeaşi calitate, eficienţă şi siguranţă ca şi medicamentul original, dar disponibile la un preţ mai accesibil. Conform tratatului ACTA, ele se încadrează practic în gama produselor contrafăcute. În România, compensarea integrală a preţului medicamentelor prescrise se aplică doar genericelor, îngrădirea posibilităţilor obţinerii lor ar implica nişte costuri mult mai mari pentru cei bolnavi", consideră Gabriela Naneş.
De asemenea, Vladimir Iuganu este intrigat de ACTA. „Nu e deloc clar de ce autorii acestui tratat au considerat că legislaţia deja existentă în majoritatea ţărilor nu poate rezolva problema. Foarte interesant este că în prim plan apare efectul eventualei ratificări a tratatului asupra www. De ce nu apare efectul asupra industriei farmaceutice şi a evoluţiei pe piaţa medicamentelor? Cât despre dorinţa autorităţilor de a controla, nu cred că îşi face nimeni iluzii că în absenţa unui tratat lucrurile de care ne este frică nu se vor întâmpla. Doar că nu ar avea o bază legală. Chiar dacă ACTA se tranşează definitiv în favoarea utilizatorilor, autorităţile nu vor încerca să vină cu o altă asemenea încercare de legiferare. Din păcate, se pare că deţinătorii de drepturi de difuzare au ales să nu negocieze, ci să impună ceva", consideră bărbatul.
Ieşirea în stradă - faza a doua
Protestele vor continuă şi după ieşirea în stradă de mâine. Dacă România nu va anula definitiv ratificarea acordului, cei care dau prima voce în piaţă spun că un nou eveniment va fi organizat pe 10 martie. Căldura şi documentarea suplimentară a oamenilor ar putea fi factorii care să-i scoată în stradă. Ei spun că statul nu ne întreabă, nu ne informează corect, iar protestul e singura alternativă.
„DA! Vom mai ieşi. Pe 10 martie e runda a treia. Mai mare, mai vocală, mai ... altfel. Nu îi vom scuti de vocile noastre până nu acestea se vor face auzite şi vom primi răspunsuri. Suntem trataţi ca nişte animale şi tendinţa naturală a unei populaţii împinse către marginea prăpastiei din lăcomie şi dezgust este să erupă animalic, instinctiv, necontrolat. Vor fi proteste din ce în ce mai dese, din ce în ce mai vehemente, din ce în ce mai eficiente".
Lista oraşelor în care vor fi proteste şi paginile dedicate pe Facebook
Faţă de protestul de pe 11 februarie, când numai în Bucureşti au fost anunţaţi 38.000 de participanţi pe Facebook şi la final au ieşit nu mai mult de 2.000, de data aceasta cei care s-au înghesuit să dea „Join" pe Facebook a fost mai puţin. La Bucureşti există 3.200 de persoane.
Iată lista oraşelor şi evenimentelor dedicate. Click pentru a accesa.
Arad
Bucuresti
Bacau
Brasov
Campulung
Cluj
Covasna - Sf.Gheorghe
Deva
Dr. Tr. Severin
Galati
Iasi
Pitesti
Piatra Neamt
RamnicuValcea
Resita
Timisoara
Tecuci
Sibiu
Slatina
Cine protestează în Europa?
Toată Europa va protesta împotriva acordului internaţional în această sâmbătă. La nivel european, pe paginile oficiale de Facebook şi-au anunţat prezenţa 121.000 de persoane, dintre care 62.000 doar în Germania, ţară care a anunţat stoparea oricărei negocieri asupra Acordului ACTA. De asemenea, la Copenhaga în Danemarca sunt anunţaţi 11.000 de participanţi, la Viena (Austria) un pic peste 6.000, la Paris 1.200, la Goteborg în Suedia aproape 3.500, la Sofia 2.400, la fel ca la Belgrad, în Serbia.
Statisticile în direct ale participanţilor europeni pot fi accesate pe pagina "Stop ACTA - join the protests"
Ce este ACTA şi cum ne afectează?
Citeşte mai mult aici despre cum afetează ACTA industria farmaceutică şi distribuirea medicamentelor
ACTA acţionează prin impunerea de presiuni legale şi financiare asupra furnizorilor de internet, situaţie similară cu legile actuale din Franţa, unde utilizatorii prinşi de mai mult de trei ori descărcând fişiere piratate de pe internet au conexiunea închisă pentru o perioadă de timp, iar apoi se pot da sancţiuni asupra lor.
Astfel, scrie La Quadrature du Net, articolul 27.3 din ACTA vorbeşte despre „cooperarea" dintre deţinătorii de drepturi de autor şi furnizorii de internet. „Aceste mecanisme sunt numite de comisiile europene „măsuri extrajudiciare" sau „alternative la tribunal". Astfel, persoanele private şi organizaţiile de acest fel ar putea înlocui poliţia şi autorităţile în impunerea măsurilor punitive.
În articolul 27..4, ACTA stipulează că deţinătorii de drepturi de autor pot să obţină date personale ale utilizatorilor acuzaţi de încălcarea legilor, fără decizia unui judecător. În acest fel, tratatul strecoară o breşă gravă de intimitate. De asemenea, sancţiuni civile ar putea fi impuse împotriva intermediarilor tehnici (furnizori de internet) pentru ca aceştia să accepte cooperarea.
În plus, tratatul internaţional vorbeşte despre despăgubiri, dar acestea sunt aproape fixe, nevăzând gravitatea faptelor. Textul doreşte impunerea unor daune „prestabilite" şi, de asemenea, „daune adiţionale", adică daune care nu se bazează pe cuantumul profitului pierdut de către deţinătorii de drepturi.
Articolul 23.4 impune sancţiuni penale pentru „ajutorul şi încurajarea" încălcării drepturilor de autor. Astfel, mai există o metodă de a forţa furnizorii de internet să coopereze sub posibilitatea de a fi anchetaţi pentru încurajarea pirateriei. De asemenea, nu se poate spune dacă încurajare înseamnă şi transmiterea de linkuri sau simple articole pe bloguri despre site-urile care oferă fişiere piratate. În plus, adaugă La Quadrature du Net, sancţiunile penale nu se impun într-un acord „comercial", ceea ce se doreşte ACTA.
Iar în articolul 23.1 se stipulează că sancţiunile penale ar trebui aplicate pentru infracţiuni la scară comercială. Termenul este vag, deschis la interpretări şi nu se ştie dacă se poate aplica şi la simpla împărtăşire între utilizatori, doar pentru scopul de a asculta muzică sau a privi filme şi nu doar la cei care facilitează acest lucru prin platformele sale.
Negocierile au fost ţinute în secret până în 2008 şi nu sunt conduse de nicio organizaţie internaţională. În plus, unele surse au spus că autorităţile ar urma să aibă voie autorităţilor de control de pe aeroporturi şi de la frontiere să facă cercetări arbitrare asupra laptopurilor şi calculatoarelor personale, pentru a căuta conţinut multimedia piratat. Dacă se descoperă astfel de fişiere, călătorii ar putea fi amendaţi, iar aparatura confiscată.
Procesul dezbaterii ACTA în Parlamentul European
Prima dezbatere în comisia pentru comerț internațional: 29 februarie și 1 martie
Dezbateri cu europarlamentari şi Comisia Europeană: 1 martie 2012
Adoua dezbatere: 26-27 martie
Prezentarea proiectului de raport: 25-26 aprilie
Vot în comisie 29-30 mai
Vot în plenul Parlamentului: iunie
Citeşte mai mult pe această temă
România amână ratificarea ACTA
Noi proteste anti-ACTA în România pe 10 martie
Cum atacă românii tratatul ACTA
Şeful Angry Birds: "Pirateria nu se combate în instanţă şi nu este neapărat rea"
Cum au votat reprezentanţii României în Parlamentul European în privinţa "tratatului-problemă" ACTA
Unde se poate semna petiţia online pentru oprirea implementării legii "care ucide internetul", ACTA
REACŢIE DURĂ Grupul Anonymous a spart site-ul Parlamentului European
Finalul unei ere virtuale: România a semnat tratatul care limitează libertăţile internetului
Viitorul lumii virtuale europene se decide în iunie în Parlamentul European
Ce cred internauţii români despre tratatul care "sugrumă" libertatea virtuală
Proteste în Europa în urma ratificării tratatului care va cenzura internetul, ACTA