Viaţa socială complexă a dus la dezvoltarea creierului

Spre deosebire de cel al predecesorii săi, creierul lui homo sapiens a crescut de cel puţin trei ori. Una dintre teorii este aceea că organul gândirii a evoluat pe măsură ce viaţa socială a devenit tot mai complexă solicitând soluţii de adaptare.

Ca şi în cazul dilemei ce a fost mai întâi oul sau găina. E greu de aflta cine a fost primul: omul care, nevoit să colaboreze cu semenii săi a asistat la dezvoltarea creierului sau creierul mai mare i-a permis să pună în practică relaţii sociale complexe, potrivit unei teorii avansate de cercetătorii britanici şi publicată de „Nature“.

Pentru a disjunge cauzele de consecinţe, Mauricio Gonzalez-Forero şi Andy Gardner de la Universitatea St Andrews din Marea Britanie au dezvoltat un model pentru a simula evoluţia creierului în situaţii diferite  - de mediu, sociale, în cazul conflictelor dintre indivizi sau între grupuri şi altele - şi pentru a pune astfel în evidenţă contextul care conduce la un creier de dimensiunea celei al lui homo sapiens.

Potrivit concluziilor, „creierul uman creşte atunci când  - omul -  se confruntă cu probleme legate de mediul său natural“, după cum a explicat Mauricio Gonzalez-Forero, coautor al studiului, preluat de agerpres.ro.

Aceste dificultăţi ne-au forţat specia să găsească în mod constant soluţii noi pentru a se putea hrăni, chiar şi „în vasta savană africană unde mediul se schimbă în mod sezonier“, sau pentru a stoca apă şi a conserva şi procesa alimente.

Condiţiile dure de mediu par a fi principalul motor al evoluţiei creierului nostru, însă trebuie adăugată şi abilitatea de a învăţa de la semeni şi din propriile experienţe. „Rezultatele noastre sugerează că această interacţiune dintre condiţiile dure de mediu şi cultură a determinat mărimea creierului uman“, este concluzia lui Mauricio Gonzalez-Forero.