Un oraş întreg dispare din România, în fiecare an. 54.000 de români mor anual, în urma accidentelor vascular-cerebrale

România se află pe locul 3 în topul ţărilor cu cele mai multe cazuri noi de AVC şi pe locul al doilea în topul deceselor şi al infirmităţilor cauzate de această afecţiune, după infarctul miocardic, potrivit studiului „The Burden of Stroke in Europe, 2015”.

La nivel global, Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia că 70% din accidentele vasculare cerebrale şi 87% din decesele legate de accidentele vascular cerebrale apar în ţările cu venituri mici şi medii. În ultimele patru decenii, incidenţa AVC în ţările cu venituri mici şi medii s-a dublat.

Conform raportului „The Burden of Stroke in Europe“, 61.552 de români fac un AVC în fiecare an. Mai bine de 54.000 dintre ei decedează.

„Raportul face o radiografie a accidentelor vascular cerebrale în toate ţările europene, iar aceste cifre te sperie, indiferent dacă eşti medic sau pacient. Ceea ce mi se pare mai îngrijorător este că România încă nu acordă un interes major prevenţiei AVC-ului. Acelaşi studiu arată că doar 1% din pacienţii români au primit asistenţă de la unităţile mobile pentru AVC. Este important să avem unităţi de intervenţie rapidă în cazul AVC-ului acut în fiecare judeţ din ţară. Rapiditatea intervenţiei după un AVC este vitală, dar cel mai eficient tratament rămâne prevenţia“ , afirmă într-un comunicat dr. Dan Mitrea, medic neurolog la Clinica Neuroaxis.

Numărul mare de accidente vascular cerebrale din România este cauzat de stilul de viaţă nesănătos. Potrivit studiului citat, 32.5% din români au tensiune arterială ridicată, 45,8% au un nivel al colesterolului ridicat şi peste 30% fumează în mod regulat. Toate acestea reprezintă principalii factori de risc ai producerii unui AVC.

„În cadrul clinicii de neurologie Neuroaxis, am observat că mai bine de un sfert dintre pacienţii noştri au vârsta sub 40 de ani. Vârsta de risc pentru AVC este în continuă scădere. OMS susţine că accidentul vascular cerebral apare cu 15 ani mai devreme şi provoacă mai multe decese persoanelor care trăiesc în ţări cu venituri mici şi medii. Prevenţia este cel mai eficient şi mai ieftin tratament şi presupune conştientizarea factorilor de risc care duc la un AVC şi modificarea stilului de viata. Cea mai bună metodă de analizare a riscurilor fiecarei persoane este vizita la medicul specialist si ecografia Doppler cervico-cerebrală“, adaugă medicul neurolog.

Studiul Interstroke, realizat în 32 de ţări, a arătat care sunt factorii de risc care duc la apariţia AVC-ului: hipertensiunea; fumatul active; masa corporală peste limita admisă; regimul alimentar necorespunzător; sedentarismul; diabetul;  consumul excesiv de alcool; factorii psiho-sociali şi bolile cardiace.

Handicapuri pe termen lung

AVC reprezintă şi o cauză principală a dizabilităţilor. Datele arată că un procent de 30% din pacienţii care au supravieţuit unui AVC au rămas cu un handicap pe termen lung. În general, persoanele au simptome fizice sesizabile, însă sunt cazuri în care apar şi tulburări ale percepţiei, memoriei sau ale capacităţii de a raţiona. Soluţia pentru evitarea acestor probleme este recunoaşterea cât mai rapidă a unui astfel de episod şi tratamentul imediat.

Riscul de apariţie a unui AVC scade dramatic dacă sunt respectate toate recomandările cu privire la un stil de viaţă sănătos, iar educarea populaţiei pentru recunoaşterea AVC este crucială.

14 mai este Ziua europeană de luptă împotriva AVC.