Top îngrijorător pentru România. Locul al treilea în rândul supraponderalilor din Europa

România se află pe locul al treilea în Europa cu 50 la sută din populaţie supraponderală şi  25 la sută obeză. Specialiştii pun ascensiunea nefericită a ţării noastre în topul european al supraponderalilor în special pe seama trecerii primei „generaţii fast-food” de după '90 în rândul adulţilor.

După cum arată statisticile Institutului de Endocrinologie „C.I. Parhon”, din Bucureşti, România a urcat pe locul al treilea al supraponderalilor din Europa, aceasta după ce în 2003 statisticile europene ne clasau pe locul 23 în privinţa procentului de persoane supraponderale, cu tot cu obezi, notează Agerpres.

Statistica Institutului „C.I. Parhon” arată că 30 la sută dintre românce sunt supraponderale şi că 20 la sută dintre bărbaţi au o greutate peste normal. Şi la capitolul obezitate infantilă cifrele sunt îngrijorătoare, 40 la sută dintre copii fiind obezi.

„Din păcate, majoritatea celor care au probleme cu greutatea îşi doresc să scape de surplusul ponderal peste noapte şi refuză să înţeleagă că aşa ceva nu este posibil. Aşa se explică faptul că peste 80 la sută dintre cei care mi se adresează au urmat cel puţin o dietă de înfometare, au slăbit şi au crescut apoi în greutate mai mult decât la începutul dietei”, a spus lector dr. Lygia Alexandrescu, specialist în nutriţie, într-un comunicat de presă.

Cele mai importante greşeli alimentare care ar trebui evitate sunt nerăbdarea şi obiectivele nerealiste.
Studiile arată că persoanele care slăbesc într-o perioadă suficient de lungă se menţin mai bine la greutatea normală. Un ritm de scădere sănătos este cuprins între o jumătate de kilogram şi un kilogram pe săptămână.

O altă greşeală este absenţa micului dejun, în condiţiile în care consumarea zilnică a unui mic dejun copios este esenţială pentru furnizarea energiei necesară organismului încă de dimineaţă şi, în plus, previne apariţia poftei de dulce.

Cantitatea mare de alimente ingerate constituie o altă greşeală. Alimentele consumate trebuie contabilizate atât cantitativ, cât şi calitativ. De multe ori, e indicat sa se noteze tot ce se consumă şi mai ales la ce oră.
Hidratarea insuficientă este o altă greşeală, deoarece pentru controlul greutăţii şi pentru menţinerea stării de sănătate se recomandă un aport mediu de apă de 30 mililitri pe kilogram corp în 24 de ore.
O altă greşeală o constituie alegerea sucurilor de fructe în locul fructelor pentru că sucurile sunt bogate doar în calorii, în timp ce fructele conţin şi multe fibre.

Excluderea alimentelor preferate nu face decât să stimuleze pofta faţă de aceste alimente şi să producă un sentiment de frustrare. De aceea,  aceste alimente se pot consuma ocazional şi în cantităţi mici.
Consumul exclusiv de salată poate fi o mare capcană, pentru că în compoziţia salatelor există de multe ori sosuri, brânză şi crutoane, toate aducătoare de calorii.

Mâncatul în oraş a devenit şi la noi o practică, mai ales în rândul persoanelor foarte ocupate. Trebuie înţeles însă că modul de preparare şi ingredientele folosite în bucătăriile restaurantelor nu sunt dintre cele mai dietetice.

În ceea ce priveşte înfometarea atunci când în dieta zilnică există un număr foarte redus de calorii, mai puţin de 1.400, metabolismul începe să încetinească viteza arderilor. În plus, în momentul în care se renunţă la înfometare, kilogramele se depun imediat şi chiar în număr mai mare, susţine dr. Lygia Alexandrescu.