Stresul îţi distruge întregul organism. Cum acţionează asupra tuturor sistemelor

Sistemul nervos este solicitat la maximum atunci când suntem supuşi stresului. Simultan, toate celelalte sisteme: muscular, endocrin, cardiovascular, respirator, gastrointestinal, reproducător sunt date peste cap.

Stresul este cel mai mare inamic al sănătăţii. El schimbă cu totul funcţionarea organismului şi poate fi la originea multor boli grave.  Cum reacţionează corpul când este supus unui episod stresant?

Sistemul nervos. Când stresul este atât fizic, cât şi psihic, corpul începe să mobilizeze toate resursele pentru neutralizarea „inamicului“, scrie washingtonpost.com. Sistemul nervos simpatic comandă glandelor suprarenale să elibereze adrenalina şi cotisolul, doi hormoni care fac inima să bată mai repede, iar presiunea sângelui să urce. Cantitatea de glucoză creşte şi ea atât de la nivelul stomacului, cât şi la nivelul sistemului circulator, potrivit washingtonpost.com.

Sistemul musculoscheletic.  Sub stres, muşchii sunt tensionaţi. Contractarea muşchilor pe perioade lungi de timp determină dureri de cap şi migrene.

Sistemul respirator. Ritmul respiraţiei se înteţeşte, există risc de hiperventilaţie, iar unele persoane pot face atacuri de panică.

Sistemul cardiovascular. Stresul acut cum este cel la care sunt supuşi şoferii aflaţi în trafic produce contracţia suplimentară a muşchiului inimii. Vasele de sânge se dilată pentru a permite trecerea cantităţii de sânge pompată suplimentar în această parte a corpului. În timp, stresul acut poate determina inflamaţia arterelor coronariene, cauză directă a atacului de cord.

Sistemul endocrin. Când suntem stresaţi creierul primeşte semnale de la hipotalamus, în corp sunt eliberaţi doi hormoni -  cortisolul şi epinefrina, care mai sunt numiţi şi hormoni ai stresului.  Aceşti doi hormoni determină ficatul să producă mai multă glucoză, nivelul zahărului în sânge creşte pentru ca organismul să facă faţă situaţiei.

Sistemul gastrointestinal. Stresul te determină să mănânci mai mult decât de obicei. Când mănânci mai mult sau suplimentezi cantitatea de tutun şi de alcool poţi avea senzaţia de arsuri la inimă sau de reflux esofagian. Stomacul începe să palpite, te poate durea şi  poţi avea greţuri. Dacă stresul este sever apare senzaţia de vomă. Stresul poate afecta digestia şi tipul de nutrienţi care se absorb la nivelul intestinului. De asemenea, poate determina viteza cu care mâncarea se mişcă în interiorul corpului. Diareea şi constipaţia sunt alte consecinţe.

Sistemul reproductiv. La bărbaţi, excesul de cotisol afectează funcţionarea normală a sistemului reproducător, iar stresul cronic slăbeşte producerea testosteronului şi a spermei şi poate cauza impotenţă. La femei, stresul poate deregla menstruaţia sau o poate face mai dureroasă. Totodată, reduce şi  dorinţa sexuală.