Gestul banal care te adoarme cât ai clipi. Ce recomandă neurologul Vlad Ciurea să facem în fiecare seară

Un somn odihnitor contribuie la sănătatea creierului, în mod special. Pentru a nu ne priva de beneficiile pe care le aduce organismului, medicul Vlad Ciurea, reputat neurochirurg, ne învață ce trebuie să facem în fiecare seară pentru a dormi bine.

Dar, pentru ca odihna să fie ca la carte, înainte de somn trebuie respectate anumite reguli. Prima dintre ele face referire la ecrane, fie ele telefoane, calculatoare sau televizoare.

Aceste proaste obiceiuri pot fi înlocuite cu cititul câtorva pagini, care este un exercițiu bun nu doar pentru somn. De altfel, neurochirurgul susține că el face acest lucru de ani buni deja, chiar înainte de a se culca. Iar efectele sunt uimitoare.

“Fac tot posibilul ca la 21.45 să opresc televizorul, să iau o carte frumoasă, de călătorii, de aventuri, de poveste, cu geamurile cât mai deschise şi să încerc să dorm. Şi se poate. Fără somnifere şi fără alte lucruri. Se poate, se poate, se poate”, spune medicul, conform  fanatik.ro.

De asemenea, un alt obicei sănătos pe care ar trebui să îl adoptăm se referă la ora de trezire.  ”Dimineaţa, ora de trezire la mine este 5.30. Iar dacă mergeţi într-o vacanţă, faceţi tot posibilul să lăsaţi telefoanele, mailuri, să lăsaţi toate aceste suprasolicitări care vin din afară şi care vă conturbă creierul. O solicitare, de exemplu de la serviciu, într-o insulă grecească, îţi conturbă tot şi tot nu o rezolvi, şi ţi-ai stricat vacanţa respectivă”, arată medicul.

Ce se întâmplă cu creierul tău când îmbătrânești? Descoperirea neurologilor

Creierul este unul dintre cele mai importante organe umane, care găzduiește miliarde de neuroni. Pe măsură ce îmbătrânești, stratul exterior al creierului se subțiază. Materia albă se micșorează, iar creierul generează mai puțină dopamină și serotonină.

Pe măsură ce înaintezi în viață, cortexul celebral, care este stratul exterior al creierului, se subțiază. Acest lucru este vizibil, în special, în lobul frontal și hipocamp, care sunt importante pentru emoțiile memoriei și navigație, potrivit unei analize realizate de The Economist.

Materia ta albă se micșorează, iar creierul generează mai puțini mesageri chimici, precum dopamina și serotonina, care duc la procesarea cognitivă mai lentă.

În urma decesului unui pacient care a suferit un atac de cord, neurologii străini au descoperit modificarea unei benzi specifice de unde cerebrale, implicate în funcții cognitive înalte, precum concentrarea viselor și recuperarea memoriei.

Chiar înainte de a muri, creierul tău își poate aminti evenimente importante din viață, ceea ce ar putea explica de ce cei care au experiențe de moartă iminentă raportează raportează că și-au văzut viețile trecând prin fața lor. Iar creierul tău nu încetează să funcționeze nici dacă ești mort.