Exerciţiile fizice pun pe fugă depresia. Cercetătorii spun că muşchii produc ezime care elimină toxinele stresului

Beneficiile alergatului după o zi de muncă pentru a alunga stresul acumulat e cunoscut de multă vreme. Cercetătorii suedezi au descoperit că efectul pozitiv se datorează unui mecanism surprinzător.

Exerciţiile fizice ajută la exliminarea din corp a substanţelor chimice nocive şi pot atenua depresia, potrivit unui nou studiu, scrie The Telegraph.

Cercetătorii de la Institutul Karolinska din Suedia au descoperit că activitatea fizică curăţă sângele de o substanţă care se acumulează în momentul în care suntem stresaţi şi care poate fi dăunătoare pentru creier.

Studiile anterioare au sugerat că oamenii se simt mult mai bine după antrenamente, ca urmare a eliberării unui val de endorfine, hormoni cerebrali, numite şi „hormonii fericirii“ .

Oamenii de ştiinţă suedezi au stabilit că în timpul exerciţiilor fizice, muşchii încep să se comporte precum ficatul sau rinichii şi produc o enzimă care elimină o moleculă asociată cu depresia.

Echipa de cercetare speră că în cele din urmă să poată fi produs un medicament care să declanşeze acelaşi efect pentru a ajuta persoanele aflate sub asediul depresiei.

Ipoteza noastră de cercetare iniţială a fost că muşchii antrenaţi produc o substanţă cu efecte benefice asupra creierului. Am descoperit, de fapt, contrariul: muşchii bine lucraţi produc o enzimă care curăţă organismul de substanţe nocive. Din acest punct de vedere, funcţia muşchiului aminteşte de cea a rinichiului sau ficatului “, a declarat dr. Jorge Ruas, cercetător principal la Departamentul de Fiziologie şi Farmacologie, din cadrul Universităţii Karolinska.

El a adăugat că exerciţiile cardio par să aibă cel mai mare impact asupra stării de spirit şi în ceea ce priveşte reducerea stresului.

„Este posibil ca alte tipuri de exerciţii să aibă, de asemenea, un efect benefic, cum ar fi cele de anduranţă, precum ridicarea de greutăţi. Rezultatele noastre însă susţin utilizarea de exerciţii aerobice, cum ar fi ciclismul şi alergarea“, a precizat Dr. Jorge Ruas.

Cercetatorii cunoşteau că în timpul exerciţiilor fizice creşte nivelul proteinei PGC-1α1 în muşchii scheletici, dar nu ştiau care sunt consecinţele acestei proliferări. Au aflat în cadrul studiului citat, după ce au modificat genetic mai mulţi şoareci de laborator pentru a avea un nivel ridicat al acestui tip de proteine în corp şi i-au expus apoi, împreună cu alte rozătoare dintr-un grup de control, unui mediu stresant, cu zgomote puternice şi lumini intermitente.

Specialiştii au constatat că, după cinci săptămâni, şoarecii obişnuiţi au devenit deprimaţi, în timp ce animalele cu niveluri ridicate de  PGC-1α1  păreau protejate.

Autorii studiului cred că proteina produce o enzimă numită KAT care transformă dăunătoarea moleculă, numită kynurenine, în acid kinurenic inofensiv, care poate fi eliminat cu uşurinţă din organism.

Descoperirea este una „foarte importantă“ pentru înţelegerea legăturii dintre depresie şi exerciţiile fizice, potrivit Carminei Pariante, profesor de psihiatrie biologică, de la Kings College din Londra.

Studiul a fost publicat in revista de specialitate „Cell“.