De ce se bâlbâie unii copii?

Balbismul afectează aproximativ 1% din populaţie şi circa 5% din copii, fiind de trei ori mai frecvent în rândul băieţilor. Dacă până acum cauzele acestei probleme erau adesea legate de factorii emiţionali, un nou studiu vorbeşte de o creşere „anormală“ a unei regiuni a creierului.

Bâlbâiala ar putea fi determinată de o creştere „anormală“ a unei regiuni a creierului, relevă un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Alberta, Canada, care au urmărit dezvoltarea creierului la copiii şi adulţii care suferă de balbism.

O dezvoltare „anormală“ a ariei Broca

Echipa de cercetători condusă de Deryck Beal a studiat creierele unui număr de 116 bărbaţi şi băieţi cu vârsta cuprinsă între 6-48 ani (reprezentanţii sexului masculin sunt afectaţi de trei ori mai des de balbism), dintre care jumătate se bâlbâiau. În timpul investigaţiilor imagistice, oamenii de ştiinţă au descoperit o dezvoltare diferită a materiei cenuşii în aria Broca, o regiune a lobului frontal responsabilă de procesarea limbajului şi de producţia vorbirii, doar în cazul celor care sufereau de balbism.

FOTO © Deryk Beal

De fapt, persoanele care nu se bâlbâiau  prezentau o diminuare a grosimii stratului de materie cenuşie odată cu vârsta, ceea ce nu s-a putut oberva şi în cazul celor care se bâlbâie.

Această scădere a grosimii stratului de materie cenuşie este un lucru bun, pentru că reflectă modul în care creierul devine mai eficient cu vârsta, necesitând mai puţine reţele neuronale“, a explicat Deryck Beal, autorul principal al studiului.

Acest lucru ar putea însemna că această regiune nu funcţionează la fel de eficient în cazul oamenilor care se bâlbâie, spune Beal. 

Această dezvoltare diferită în zona Broca este singura „anomalie“ constatată după studiului celor 30 de regiuni cerebrale explorate în cadrul studiului. Autorii cercetării subliniază însă că încă nu este clar dacă această dezvoltare diferită a ariei Broca are o implicare în apariţia balbismului.

„E ca în povestea cu oul sau găina. Nu ştim dacă modificările pe care le vedem în această regiune a creierului au determinat apariţia bâlbâielii sau dacă această diferenţă a apărut din cazua acestei tulburări de comunicare“, a comentat cercetătorul canadian.