Cum favorizează alimentaţia procesată atacul vascular. Avertismentele neurologilor

Cu cât un aliment este mai procesat, adică trece prin mai multe cicluri de producţie, cu atât este mai nesănătos pentru organism, avertizează nu doar medicii nutriţionişti, ci şi neurologii. Aceştia explică de ce sunt toxice pentru noi mezelurile şi fast-food-ul.

Alimentele procesate produc modificări  în organism care favorizează atât atacurile vasculare cerebrale, cât şi bolile neurodegenerative de tipul demenţelor. Cum anume acţionează acestea explică prof.dr. Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR), la începutul acestei luni în cadrul Brain Days, care a avut loc la Cluj-Napoca: „Alimentaţie procesată conţine pe de o parte foarte multe elemente chimice. Pe de altă parte, procesarea distruge calitatea naturală a alimentului, a nutrienţilor. În urma procesării apar fragmente, fracţiuni de molecule în nutrienţi care nu se găsesc în mod normal în organism. Şi pe care organismul nu le recunoaşte“.

Acest tip de alimentaţie care nu este recunoscută de organism ca fiind benefică  este cea care ne îngraşă. Aceasta pentru că, anumiţi receptori din stomac, oricâte astfel de alimente ar înghiţi cineva, transmite un mesaj creierului ca şi cum persoana respectivă nu ar fi mâncat. Hrana nu are valoare biologică care să ajute organismul , iar acesta dă semnalul unei hrăniri continue.

Creşte nivelul de inflamaţie din organism

„Alimentaţia procesată se bazează pe macronutrienţi şi nu pe micronutrienţi. Însă micronutrienţii sunt cei valoroşi. Pe scurt: cu o asemenea alimentaţie, nivelul general de inflamaţie sau statusul proinflamator al organismului e mai crescut. Orice alt element  în plus vine pe un teren defavorabil şi te duce spre alte lucruri. Asta te defavorizează, chiar dacă nu ai un accident vascular cerebral“, mai spune prof. dr Dafin Mureşanu.

Adică influenţează şi partea cognitivă şi pe cea metabolică. „Începi să ai riscuri de rezistenţă la insulină. Căile de semnalizare metabolică se modifică , începi să pui o grăsime rea“.

În plus, alimentaţia procesată creşte stresul oxidativ la nivelul membranelor celulare. „Toate aceste lucruri contribuie la o fragilizare a organismului. Ca să nu mai vorbim de anumite componente chimice care sunt folosite pentru accelerarea - şi nu mă refer la hormoni – nutrienţilor în celulele animalelor şi accelerarea creşterii masei musculare a acestora. Aceste componente chimice sunt apoi încorporate în organism şi ne fac rău“, conchide preşedintele SNR. 

Clasamentul factorilor de risc

Nu doar alimentaţia este un factor de risc în accidentul vascular-cerebral. Profesorul a mai spus în cadrul aceluiaşi eveniment că nu există diferenţe mari între factorii de risc din ţările vestice şi cele din est. Doar ordinea diferă.

Pentru Europa de Est,ordinea este: hipertensiunea arterială, consumul excesiv de băuturi alcoolice, fumatul, obezitatea, aportul crescut de sare în alimentaţie, hiperglicemia, hipercolesterolemia şi sedentarismul. Toţi aceşti factori pot fi preveniţi printr-un stil de viaţă echilibrat şi prin sport.

România ocupă locul al treilea într-un top al ţările europene la incidenţa mortalităţii şi a incidenţei atacului vascular cerebral, alături de Bulgaria şi Macedonia, potrivit statisticilor Comisiei Europene.