Ce mâncăm pentru a reduce riscul de cancer? Cele 6 recomandări ale specialiştilor

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până la 30% dintre cancere pot fi atribuite hranei nesănătoase. Cercetătorii spun că oamenii îşi pot minimiza riscurile de a dezvolta o boală canceroasă, dacă urmează şase linii directoare în ceea ce priveşte alimentaţia.

Recomandările publicate recent în Journal of the American College of Nutrition sunt făcute de reprezentaţii organizaţiei non-profit din SUA, Physicians Committee for Responsible Medicine (PCRM), cunoscută pentru promovarea alimentaţiei vegetariene şi a luptei contra testelor pe animale. Ele se bazează pe o analiză amplă a studiilor apărute anterior şi dau prioritate alimentelor de origine vegetală, scrie Live Science.   

Recomandările sunt similare celor venite din partea unor organizaţii de cercetare dedicate în mod special problemei cancerului, cum ar fi American Cancer Society, deşi sunt ceva mai „drastice” în ceea ce priveşte evitarea anumitor grupe de alimente.

“Nu e niciodată o ideea rea să tai de pe listă” o porţie de carne roşie sau de alcool, susţine Colleen Doyle, dietician şi director responsabil de problemele nutriţiei şi ale activităţii fizice în cadrul American Cancer Society. Ea recomandă, totuşi, evitarea extremelor, spunând că o reducere semnificativă a consumului anumitor alimente – fără a le elimina neapărat – poate micşora riscul apariţiei cancerului.

Cele 6 reguli recomandate:

1.Mănâncă mai multe fructe şi legume, în special legume cu frunze verzi. Acestea conţin compuşi fitochimici cu rol protector. “Este incontestabil” faptul că o dietă bazată pe fructe şi legume scade riscul de cancer şi boli de inimă, a arătat dr. Paul Talady, un reputat profesor de la Universittea Johns Hopkins din Baltimore, care n-a fost implicat în acest studiu.

2. Consumă produse din soia, precum tofu, tempeh sau edamame. Acestea ajută la reducerea riscului apariţiei sau reapariţiei cancerului de sân, dar şi a bolilor de inimă. 

3. Limitează sau exclude din alimentaţie produsele lactate, în special pentru a reduce riscul cancerului de prostată. Unele studii au sugerat o corelaţie între consumul de lactate şi riscul cancerului de prostată. Alte studii, însă, au arătat că aceste produse ar diminua riscul apariţiei cancerului colorectal. În acest caz, dr. Colleen Doyle afirmă că bărabţii ar trebui să limiteze consumului de produse lactate dacă au avut în familie cazuri de cancer de prostată.

4. Limitează sau evită alcoolul pentru a reduce riscul de cancer al gurii, faringelui, laringelui şi esofagului, al cancerului colorectal şi de sân. Conform raportului PCRM, o băutură alcoolică pe săptămână sporeşte riscul de  a dezvolta cancer al gurii, al faringelui şi laringelui cu 24%, în timp ce  2-3  băuturi alcoolice pe zi cresc riscul cancerului colorectal cu 21%.

Şi în această situaţie, American Cancer Society are o poziţie mai moderată şi  recomandă nu mai mult de 2 băuturi alcoolice pe zi în cazul bărbaţi şi una în cazul femei.

5. Evită carnea roşie şi mezelurile, pentru a reduce riscul cancerului colorectal. Renunţarea la aceste alimente reduce şi riscul apariţiei bolilor de inimă, a diabetului şi a accidentelor vasculare.
Vestea nu-ţi ruinează în mod obligatoriu planurile de picnic Dr. Doyle spune că dacă dăm dovadă de bun-simţ şi nu exagerăm, atunci consumul ocazional al unui hamburger sau a unui grătar nu ne pune în pericol. În opinia sa, consumul trebuie limat pentru a ţine la distanţă anumite afecţiuni, având în vedere profilul individual şi istoricul familial.

6. Evită alimentele prăjite şi fripte, pentru a reduce riscul de cancer colorectal, mamar, de prostată, de rinichi şi pancreas. Aceste moduri de gătire măresc nivelul de amine heterociclice (HCAs), compuşi chimici dăunători organismului.

Respectarea acestor recomandări nu garantează, desigur, că o persoană nu se va îmbolnăvi de cancer, dar micşorează riscurile apariţiei lui. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, până la 30% dintre cancere pot fi atribuite unei alimentaţii nesănătoase. Restul apar cu contribuţia altor factori, precum fumatul, poluarea şi predispoziţiile genetice, care pot afecta o persoană indiferent de felul în care mănâncă.