Cât de periculoase sunt E-urile din farfuria zilnică
0Dacă mâncăm la o masă două produse cu E-uri, deja ne punem serios în pericol sănătatea. Este semnalul de alarmă tras de specialişti într-o dezbatere despre aditivii alimentari ce a avut loc pe Adevărul Live.
Producătorii din industria alimentară pot adăuga pe lista de ingrediente a unui produs chiar şi 15 E-uri. Aşa a declarat ieri în cadrul emisiunii Adevărul Live, Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS) care a adăugat că peste 90% din produsele alimentare de pe piaţa românească sunt autorizate şi legale.
Însă medicii atrag atenţia că pentru fiecare dintre aceşti aditivi există o doză zilnică maximă care este sigură. Când depăşim aceste doze, ne compromitem sănătatea. „Cumulând anumite substanţe care se găsesc în mai multe produse ajungem să ne punem în pericol sănătatea. De exemplu, acidul citric se găseşte în anumite băuturi carbogazoase, se găseşte şi în multe alte alimente. Din această perspectivă, dacă mâncăm la aceeaşi masă pâine cu pate, şi bem şi un pahar cu suc acidulat, vom aduce în corp un nivel care poate depăşi doza maximă sigură a unor aditivi“, a explicat Mierlea.
Sticla de vin, mai ieftină decât strugurii
Specialiştii mai atrag atenţia şi asupra faptului că studiile au demonstrat că nu există o legătură între preţ şi calitatea produsului alimentar şi că produsele mai scumpe nu sunt neapărat şi cele mai sănătoase. „Anumite branduri, datorită faptului că probabil investesc mai mult în reclamă, automat au nişte costuri superioare. Chiar dacă din punct de vedere calitativ şi nutriţional, produsul respectiv este, de fapt, inferior“, a precizat Mierlea.
Potrivit specialistului, orientarea după preţ ne poate păcăli. „Nu se poate ca o sticlă de vin să fie mai ieftină decât un kilogram de struguri“, spune el. Totuşi, ne putem orienta corect care produse sunt potrivite pentru noi şi pentru buzunarul nostru citind eticheta. „În primul rând, trebuie să ne asigurăm că eticheta este în limba română, ceea ce înseamnă că produsul respectiv a trecut printr-un filtru, în al doilea rând – că produsul este în termenul de valabilitate, iar în al treilea rând, trebuie să solicităm bonul fiscal, pentru că doar aşa putem face reclamaţie dacă este nevoie“, explică Mierlea.
Transmitem obezitatea copiilor
În plus, alimentaţia puternic procesată, cu multe E-uri, care cuprinde pateuri, mezeluri, chiar şi cornul şi laptele date copiilor în şcoli pot fi considerate factori favorizanţi ai obezităţii la copii. „Eu am avut copii care au venit la cabinet cu 120 de kilograme la 10 ani şi la 18 ani au ajuns la 170 de kilograme. Acesta este rezultatul alimentaţiei alcătuite predominant din produse industriale“, a subliniat medicul nutriţionist comportamental Anamaria Iulian.
Obezitatea se transmite de la părinţi la copii, spune specialista. Dacă ambii părinţi sunt obezi, există un risc de 90% ca şi copilul să fie obez, dacă numai un părinte este obez, atunci riscul este de 40%. Dar ceea ce este cel mai important privind oamenii cu obiceiuri alimentare nesănătoase este că ei pot transmite material genetic cu probleme mai multor generaţii. „Să nu ne mirăm dacă, la un moment dat, chiar dacă avem grijă extraordinară să ne alegem nutrienţii perfecţi şi să avem un stil de viaţă sănătos, devenim obezi, suferim de cancer sau de boli neurodegenerative. Acest lucru se întâmplă, probabil, pentru că în urmă cu două, trei, chiar patru generaţii, stră-străbunicii noştri au avut obiceiuri alimentare şi un stil de viaţă nesănătoase. Deci anumite probleme se transmit chiar la a patra generaţie, în ciuda eforturilor de a duce o viaţă echilibrată“, a explicat prof. dr. Natalia Cucu, de la Catedra de Genetică a Facultăţii de Biologie din cadrul Universităţii Bucureşti.
Cum modifică hrana nesănătoasă materialul genetic? „Dacă folosim nişte nutrienţi care dau celulelor informaţii ce nu corespund cu natura iniţială, cu resursele naturale cu care eram obişnuiţi de când existăm ca specie, informaţia cu care intră în reţeaua metabolică nu mai conduce la sănătate. Nutriţia este natura obişnuinţelor noastre, a doua natură“, subliniază specialista, lămurind astfel conceptul de epigenetică.
Din 2014, noi reguli privind etichetele
Dacă în prezent, producătorii din industria alimentară nu sunt obligaţi să precizeze pe etichetă cantitatea exactă a ingredientelor, din 2014, va intra în vigoare şi în România o Directivă Europeană care impune acest lucru. „De la 1 ianuarie 2014, producătorii vor fi obligaţi să treacă pe etichetă şi procentele produselor majore pe care le conţin şi atunci vom şti mai clar ce mâncăm“, a precizat Marta Zachia, şefa Laboratorului de Chimia Alimentului din cadrul Institutului Naţional de Bioresurse Alimentare din Bucureşti.
În ceea ce priveşte aditivii alimentari, specialista recomandă să alegem produsele cu lista cea mai scurtă de ingrediente.
Cornul şi laptele ar trebui interzise
Din analizele efectuate de ANPCPPS în şcoli a rezultat că inclusiv cornurile oferite copiilor prin programul „Cornul şi laptele“ conţin o multitudine de E-uri. „Mai mult, cornul dat în şcoli conţine făină albă şi zahăr, care-l fac o sursă alimentară de energie de care copilul nu are nevoie. Mai ales în combinaţie cu laptele, cornurile conduc la îngrăşare“, a precizat nutriţionista Anamaria Iulian.
Cornul dat în şcoli conţine făină albă şi zahăr, care-l fac o sursă alimentară de energie de care copilul nu are nevoie. - Anamaria Iulian, nutriţionist
Citeşte şi:
Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, nutriţionista Anamaria Iulian şi şefa Laboratorului pentru Chimia Alimentului de la Institutul de Bioresurse, Marta Zachia, au explicat, la Adevărul Live, ce amestecuri de chimicale se folosesc la prepararea unora dintre cele mai consumate alimente din România.
Peştele, aliment-medicament sau otravă? Cât peşte poate duce la intoxicaţie cu mercur
Specialiştii recomandă peştele şi fructele de mare cu regularitate, fiindcă aduc organismului câteva substanţe nutritive pe care niciun alt aliment nu le poate oferi. Pe de altă parte, cei care respectă recomandările şi mănâncă zilnic peşte pot suferi intoxicaţii periculoase cu mercur.
Sfaturi pentru congelarea corectă a alimentelor
Ne putem bucura şi la iarnă de multe dintre legumele şi fructele de sezon. Soluţia este simplă şi la-ndemână: congelarea. Totuşi, pentru a beneficia de nutrienţii alimentelor, este bine să ţii cont de unele sfaturi.