Cât de mult visăm într-o noapte

Dacă dormim opt ore, creierul nostru trece prin patru cicluri, primul de 90 de minute, iar următoarele de câte 100-120 de minute.

Fiecare ciclu este format, la rândul lui, din patru etape:

- N1 este etapa de somnolenţă, cu tranziţie de la faza de unde cerebrale alfa, premergătoare somnului şi specifice visării cu ochii deschişi, la undele theta. În timpul acestei faze pot să apară contracturi musculare involuntare.

- N2 este faza în care devenim rupţi de exterior şi scade activitatea musculară. Durează 45-55% din întregul ciclu de somn.

- N3 este faza cu unde lente, delta, în care pot să apară coşmarurile, somnambulismul, enurezisul (urinarea în somn) şi vorbitul în somn.

- faza REM (Rapid Eye Movement) – ocupă 20-25% din somn şi este celebra fază în care visăm şi muşchii noştri sunt aproape paralizaţi. Mai exact, în această fază avem vise pe care le ţinem minte (apar vise şi în celelalte faze ale somnului).

Unii visători sunt lucizi

Atunci când visăm, creierul nostru lucrează cu unde theta şi cu unde beta, iar acestea din urmă sunt specifice gândirii analitice. Cu toate acestea, conştienţa noastră este suprimată în vis. Nu întotdeauna însă! Există unele persoane care, cel puţin uneori, îşi păstrează o parte din starea de conştienţă şi în vis, chiar dacă dorm. Ei se numesc „visători lucizi“ – ştiu că visează, îşi controlează visul, apelează la amintiri şi pot hotărî că trebuie să se trezească, la un moment dat.

Acest lucru a fost confirmat de specialiştii de la Institutul de Psihiatrie Max Planck din München şi de la Institutul de Ştiinţe Umane Cognitive din Leipzig, Germania. Cu ajutorul rezonanţei magnetice funcţionale, ei au descoperit că aceşti oameni îşi activează în timpul visului şi alte zone din creier decât în mod normal.

De ce visăm după ce aţipim la loc?

Şi atunci, de ce visăm dimineaţa, atunci când aţipim la loc, pentru câteva clipe, după ce ne trezim din somn? „Explicaţia este că, în acea situaţie, nu refacem toate fazele somnului, ci reintrăm direct în REM şi, uneori, continuăm visul pe care ni-l amintim“, spune Oana Deleanu, medic primar pneumolog cu supraspecializare în somnologie în cadrul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta“ din Bucureşti.

Informaţii de subtilitate despre aceste faze, cum ar fi succesiunea, durata şi calitatea lor, precum şi corelaţiile cu ritmul cardiac şi cu activitatea musculară se obţin cu ajutorul polisomnografului, aparat care se găseşte la mai multe centre de somnologie din România.

Trebuie să fim relaxaţi când adormim

Persoanele stresate, care îşi fac griji şi au gânduri obsedante adorm cu mare dificultate tocmai pentru că mintea lor rămâne să funcţioneze pe unde beta, specifice analizei şi gândirii logice, în loc să se relaxeze pe unde alfa. „Există aşa-numitele gesturi care ţin de igiena somnului, care ajută creierul să treacă de la zi la noapte“, subliniază medicul Oana Deleanu.