Trei metode prin care să îţi înveţi copilul să fie independent
0Studiile au sugerat că părinţii care intervin prea mult în viaţa copiilor lor riscă să le înfrâneze spontaneitatea şi să le inducă o stare de depresie. Printre sarcinile dificile ale unui părinte se numără şi capacitatea de a determina câtă libertate ar trebui să le acorde copiilor.
„Huffington Post“ oferă trei soluţii prin care părinţii îşi pot încuraja copiii să fie independenţi şi să aibă încredere în ei.
1. Stabileşte nişte limite
Părinţii trebuie să decidă care sunt aspectele în privinţa cărora vor fi stricţi. Unele chestiuni pot fi legate de cât timp le este permis copiilor să se uite la televizor, iar altele pot privi alimentaţia. Aşadar, ei stabilesc anumite limite, dar atâta timp cât ele nu sunt încălcate, copilul are suficientă libertate.
Câteva sfaturi de la părinţii francezi:
- îi poţi spune copilului tău că atunci când vine ora de culcare trebuie să fie în camera lui, dar acolo poate să facă tot ceea ce-şi doreşte.
- poate să se uite numai două ore la televizor în weekend, dar el îşi alege intervalul orar şi programul pe care vrea să-l urmărească
- îi poţi oferi copilului tău posibilitatea de a nu mânca tot din farfurie, dar cu condiţia ca el să guste din toate felurile de mâncare
- atunci când ieşiţi la plimbare sau merge la şcoală ori la grădiniţă, tu îţi poţi exercita dreptul de a alege cu se îmbracă, dar acasă poate să poarte ce vrea
- tu, ca părinte, nu îi cumperi toate nimicurile pe care ţi le cere, dar el şi le poate cumpăra, din banii strânşi (copiii din Franţa încep să primească bani de buzunar de pe la 7 ani, în funcţie de vârstă. De exemplu, un copil de 7 ani primeşte 7 euro pe lună).
2. Nu deveni un arbitru
Ideal ar fi ca adulţii să evite să fie arbitri în toate disputele dintre fraţi şi surori sau între prietenii de joacă. Atunci când copiii tăi se ceartă, sugerează-le să găseacsă o soluţie pentru problema lor şi chiar este indicat să te retragi, pentru a le oferi copiilor libertatea mult dorită.
Experţii spun că rivalitatea între fraţi este inevitabilă, iar apariţia unui nou copil este un şoc puternic pentru fratele mai mare. În această situaţie, părinţii trebuie să îl consoleze, să îl ajute să se exprime, asigurându-l că îi înţeleg anxietatea, durerea şi gelozia, arătându-i că e normal ca el să aibă aceste sentimente.
3. Nu-l obişnui să devină dependent de laude
În loc de a-i spune copilului tău „bravo“ atunci când face ceva bine, este de preferat să îl întrebi „eşti mândru de tine?“. Copiii nu îşi construiesc stima de sine fiind mereu asiguraţi că fac o treabă bună, ci făcând ceva nou de la sine, şi făcând acel ceva bine. Într-adevăr, un copil lăudat excesiv poate fi dăunator.
El va dori ca tu să-ţi menţii părerea bună despre el, astfel că nu va dori să rişte încercând ceva nou. Mai există posibilitatea ca el să facă ceva doar pentru a obţine un „bravo“ şi îşi va pierde motivaţia atunci când nu îi spui ceea ce vrea să audă. Desigur, copiii trebuie să fie şi încurajaţi, dar nu trebuie exagerat.