Strategia folosită de 86% din parteneri pentru a încheia o relație

Un nou studiu a dezvăluit cele mai frecvente metode prin care oamenii aleg să încheie o relație, una dintre acestea dovedindu-se a fi extrem de populară.

Cercetarea, realizată în Cipru și condusă de profesorul Menelaos Apostolou de la Universitatea din Nicosia, a analizat comportamentul legat de despărțiri în rândul adulților vorbitori de limbă greacă și a evaluat dacă trăsăturile de personalitate influențează modul în care o persoană alege să pună capăt unei relații, scrie Daily Mail.

„Majoritatea oamenilor vor experimenta sfârșitul unei relații intime, de obicei de mai multe ori, fie ca inițiatori, fie ca parte care o suferă”, a explicat Apostolou. „Pentru că acest fenomen este frecvent și dureros, am vrut să înțeleg cum se produce, concret.”

Metodologia studiului

Prima fază a studiului a inclus 228 de adulți – 122 de femei și 105 bărbați – care au fost rugați să își imagineze că sunt într-o relație nefericită și să descrie cum ar pune capăt legăturii.

A doua parte a inclus un eșantion mai mare, de 392 de persoane (185 femei, 201 bărbați, două persoane care s-au identificat drept „altceva” și patru care au preferat să nu spună). Participanții, cu o vârstă medie între 30 și 34 de ani, au fost invitați să evalueze cât de probabil ar fi să folosească fiecare dintre cele 45 de metode de despărțire identificate de cercetători.

Pe baza acestor răspunsuri, specialiștii au conturat nouă strategii de despărțire, între care:

1. Explicarea motivelor - discuție sinceră și directă

2. Atitudine rece și distantă - retragere treptată din relație

3. Ghosting – dispariție fără explicații

4. Atenuarea șocului sau asumarea vinei - despărțire în care îți asumi responsabilitatea

5. Infidelitate - despărțire invocând interesul pentru altcineva

6. Pauză de la relație - despărțire temporară

7. Păstrarea unei relații de prietenie - tranziție spre o relație platonică

8. Mai bine separat - despărțire în interesul amândurora

9. Evitarea confruntării - despărțire prin mesaje sau rețele sociale

Cele mai folosite 3 strategii de despărțire

Atenuarea șocului – 86% dintre participanți

De departe cea mai populară metodă, „atenuarea șocului” presupune o abordare empatică și sinceră: explicarea motivelor, asumarea responsabilității și prezentarea despărțirii ca pe o decizie benefică pentru ambele părți.

Această strategie reflectă dorința de a reduce suferința și conflictul într-un moment deja dificil.

Pauză temporară – 24%

O parte semnificativă a participanților au preferat o pauză în locul unei rupturi definitive. Ideea este de a lua distanță pentru ca fiecare să-și clarifice sentimentele și să decidă dacă relația mai are viitor.

Apostolou descrie această strategie ca fiind „a doua cea mai preferată”, deoarece oferă o cale de a evita deciziile bruște.

Evitarea confruntării – 16%

Cea mai puțin utilizată metodă implică evitarea directă a despărțirii – prin ghosting, dispariție emoțională sau fizică. Deși scapă de conflict, acest comportament poate lăsa cealaltă persoană cu multe întrebări și fără închidere emoțională.

„Oamenii folosesc trei strategii principale pentru a încheia o relație intimă”, a declarat Apostolou. „Cea mai frecventă este atenuarea șocului, apoi pauza temporară, iar la final evitarea confruntării.”

Personalitatea influențează, dar nu decisiv

Studiul a constatat că persoanele cu un grad ridicat de agreabilitate – considerate amabile și atente – evită metodele reci și distante. În schimb, cei cu trăsături manipulative (machiavelism) tind să aleagă astfel de abordări. De asemenea, persoanele cu niveluri ridicate de trăsături psihopate erau mai înclinate să dea vina pe partener.

Cu toate acestea, impactul trăsăturilor de personalitate, al vârstei sau al genului asupra alegerii strategiei de despărțire s-a dovedit a fi redus. Apostolou a recunoscut că se aștepta la diferențe mai clare, dar acestea s-au dovedit „foarte mici sau inexistente”.

Cultura și evoluția ar putea conta mai mult

Rezultatele, publicate în Personality and Individual Differences, sugerează că factorii culturali și evolutivi ar putea influența mai mult comportamentele legate de despărțiri decât trăsăturile personale.

În trecut, întreruperea unei relații putea avea consecințe sociale sau chiar existențiale, astfel că o despărțire blândă, care reduce conflictul și păstrează reputația, putea fi o strategie de supraviețuire.

„Fenomenul este complex”, spune Apostolou. „Un singur studiu poate oferi doar o imagine generală despre cum oamenii pun capăt relațiilor intime. Obiectivul meu final este să înțeleg cum funcționează aceste relații – iar cercetarea actuală este un pas în această direcție.”