Reprezentanţii Intel îi apreciază pe români pentru creativitatea lor. Cum ajută compania la dezvoltarea ţării
0Thomas Osburg este director Europe Corporate Affairs în cadrul Intel, companie al cărei nume este sinonim cu inovaţia. Reprezentatul Intel s-a aflat la Bucureşti pentru Forbes CEE Forum, eveniment la care a vorbit despre inovaţie. Noi am stat a stat de vorbă cu el, dar şi cu Monica Ene-Pietroşanu, Country Manager.
”Care sunt factorii cheie pentru ca inovaţia să aibă succes”, se întreabă Thomas Osburg. ”Totul începe cu o viziune”, spune el. ”Trebuie să ai o viziune, trebuie să ai un ţel spre care să te îndrepţi. Altfel ai doar ceva nou. După asta poţi începe să pui lucrurile cap la cap. Trebuie să fii mai concentrat pe procese decât produse. Când oamenii se gândesc la inovaţie, se gândesc la produse. Dar inovaţia se găseşte foarte mult în modul în care faci lucrurile, în procesele prin care implementezi tehnologia. Nu e vorba de the next big thing (n.red – următorul lucru important), ci de toate lucrurile mici – acestea îşi recuperează cel mai repede investiţiile.”
Are România această viziune despre care vorbeşte directorul Intel? Avem un ţel spre care să ne îndreptăm? Putem începe să punem lucrurile cap la cap? Thomas Osburg pare să aibă încredere în ţara noastră şi în capacitatea românilor de a inova. ”Din câte înţeleg eu, da. Toate viziunile pot fi optimizate, dar din ce am auzit, există o viziune care poate scoate România din criză, o viziune care o poate ajuta să devină un hub pentru tehnologie. România este printre primele locuri la nivel mondial în ceea ce priveşte numărul de angajaţi în sectorul IT, pe cap de locuitor. Acest lucru nu este o coincidenţă”.
Orice inovaţie şi orice viziune are nevoie de o susţinere, iar reprezentanţii Intel spun că gigantul este un stâlp pe care România s-a sprijinit în timpuri de criză şi pe care se poate s prijini în continuare. ”Intel investeşte anticiclic. Asta înseamnă că atunci când este o criză, noi începem să investim mai mult. Acest lucru s-a văzut – centrul din Bucureşti, achiziţia din Cluj (n. red. - Intel a achizionat, de curând, un nou centru de cercetare şi dezvoltare în Cluj) şi toţi oamenii angajaţi de Intel în România. De asemenea, ce am mai văzut în ultimul deceniu este că unele companii se mută dintr-o parte în alta, dar nu mai este vorba despre costuri, ci despre potenţialul unei ţări de a inova. Este vorba despre cum gestionează o societate inovaţia şi despre cum o implementează. Chiar şi în sectoarele care nu au legătură cu tehnologia, România este printre ţările fruntaşe. De exemplu, în primul rând, româncele sunt cele mai inovatoare femei din domeniile non-STEM (n.red. - STEM – acronim: ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică) din toată Europa. În al doilea rând, indiferent de gen, chiar şi zonele non-tehnice, românii au cel mai mare grad de creativitate”.
”Dacă vă uitaţi la investiţiile din 2009 şi până acum, Intel a avut o investiţie susţinută privind locurile de muncă ce necesită calificare înaltă. Avem, în momentul de faţă, 400 de angajaţi în toată ţara. Majoritatea lucrează în cercetare şi dezvoltare. Investiţiile nu se fac numai pentru binele Intel. Investiţiile se fac şi în pieţele pe care operăm, dezvoltăm în continuu relaţii cu universităţi – am început cu Universitatea Politehnică din Bucureşti şi acum avem parteneriate cu peste 50 de universităţi, şi investim, în general, în sistemul educaţional”, a declarat Monica Ene-Pietroşanu.
Scopul Intel este de a ...