La DefCamp 2016, competiţiile de securitate cibernetică îţi arată cât de nesigure sunt actualele tehnologii
0DefCamp e cea mai mare conferinţă dedicată siguranţei digitale, iar pentru cea de-a şaptea ediţie organizatorii au pregătit o serie de competiţii care testează securitatea diverselor tehnologii pe care le folosim.
DefCamp se va desfăşura în Bucureşti între 10 şi 11 noiembrie, iar organizatorii se aşteaptă la peste 1.000 de participanţi la noua ediţie. Pe lângă prezentările experţilor este amenajat şi un spaţiu, numit „Hacking Village“, unde va putea fi testată securitatea cibernetică a mai multor sisteme în anumite scenarii.
Cea mai aşteptată competiţie de la DefCamp este „Capture the Flag“ (D-CTF), iar finala aduce în România 16 echipe din 13 ţări. Acestea au trecut proba de calificare online, unde sute de echipe au concurat timp de 24 de ore pentru poziţiile fruntaşe. Printre tematicile de anul acesta se numără cyber war, securitate web sau criptografie, dar şi securitatea reţelelor de internet, analiza de date şi reverse engineering.
Cei pasionaţi de infilitrarea în sisteme, trecând de diversele niveluri de securitate pe care le implementează companiile sau dezvoltatorii, vor putea concura la „App2Own Bug Bounty“. Participanţii trebuie să treacă de mecanismele web de protecţie prin identificarea de bug-uri în sisteme sau prin vulnerabilităţi ştiute deja. Punctele vor fi acordate în funcţie de dificultatea strategiei şi inventivităţii aplicate. În „IoT Village“, participanţii vor fi în lumea „lucrurilor“ conectate la internet şi vor putea concura pentru a descoperi breşe de securitate.
Dincolo de zona consumer sunt infrastructurile critice mari, industriale, care controlează alimentarea cu energie electrică, funcţionarea unei fabrici sau chiar transportul. Acestui domeniu îi este dedicată competiţia „Critical Infrastructure Attack“. Pentru aceasta, participanţii vor avea la dispoziţie scenariul în care trebuie să atace un sistem feroviar prin infrastructura de control şi alimentare cu energie electrică. Alimentarea nu se face însă de la reţeaua principală, ci prin soluţii cu energie regenerabilă, cum ar fi cea solară şi eoliană.