Gospodăriile pot beneficia de tehnologia bateriilor. Independența energetică devine tot mai accesibilă

„Trebuie să investim în continuare în partea asta de stocare de energie, pentru a putea fi cât mai independenți energetic”, spune Răzvan Copoiu, director executiv al companiei ENEVO. Se referă la bateriile de stocare de mare capacitate, dispozitive care rețin energia electrică produsă, de regulă, din surse regenerabile, și o livrează atunci când consumul este ridicat sau rețeaua e instabilă. Aceste sisteme, folosite până recent aproape exclusiv în industrie, devin tot mai accesibile și pentru gospodării.

Ceea ce era, până de curând, doar o opțiune premium pentru companii devine astăzi o soluție fezabilă și pentru consumatorii rezidențiali. Iar nevoia nu este una abstractă, ci foarte concretă.

„Ideea e că, dacă avem stocare, un consumator final poate să fie independent energetic. Multe persoane vor să nu mai depindă de energie. Am și eu o casă la Breaza și, dacă se oprește curentul, decât să dau drumul la generator, prefer să am o baterie care să-mi dea curent în casă. Oamenii vor investi în baterii pentru că acum ți le permiți și poți să fii independent energetic.”

Până în 2022–2023, Uniunea Europeană era puternic concentrată pe energia verde. Toate marile conferințe, de la Davos, la cele anuale COP, vizau obiectivul reducerii temperaturii globale cu 1,5 °C. Apoi, în urma unui raport comandat de Comisia Europeană (cunoscut drept RAEI) discursul s-a schimbat: documentul atrăgea atenția că Europa riscă să-și piardă competitivitatea economică în fața unor puteri precum SUA, China sau India, care nu alocă aceleași resurse pentru combaterea schimbărilor climatice, conform declarațiilor sale.

Această reevaluare strategică a dus la abandonarea fostului program Green Deal în favoarea noului cadru numit „Smart Ville”, un set de politici care continuă investițiile, dar prioritizează eficiența energetică, rentabilitatea și adaptarea tehnologică.

Răzvan Copoiu subliniază că tranziția nu se oprește, ci se ajustează: „Nu mai e același focus ca acum câțiva ani, când se puneau bani doar pe regenerabile. Acum banii se duc și spre apărare, și spre infrastructură, dar o componentă majoră rămâne reglarea sistemului energetic, pentru că avem deja capacități construite. Nu le mai poți opri, parcurile sunt acolo.”

De la industrie la gospodării: bateriile devin tot mai accesibile

Problema reală ține de stabilitatea rețelei. Un exemplu elocvent, spune el, este Spania, unde o supraproducție din surse regenerabile ar fi declanșat, potrivit unor teorii, un colaps temporar al sistemului. „În Spania, una dintre teorii, nu pot să spun care e adevărul, că nu s-a dat încă raportul final, e că au fost atât de multe regenerabile, încât s-a dezechilibrat sistemul într-un vârf. Nu a putut să echilibreze valul mare de fotovoltaice, de vânt. Și d-aia s-a oprit. Sistemul are un sistem de protecție, și la noi și în România. Din fericire, nu e cazul, dar nu poți să știi niciodată. Așa s-a oprit toată Spania pentru câteva ore, doar ca să-și revină”, explică Răzvan Copoiu.

Pentru a preveni astfel de situații, soluția constă în bateriile inteligente de stocare, dispozitive care absorb energia atunci când este în exces și o eliberează când consumul e mare. În următorii 2–4 ani, aceste tehnologii vor deveni norma în Europa, atât pentru companii, cât și pentru gospodării. „Vor fi investiții de sute de miliarde de euro. Este inevitabil. Dacă vrei stabilitate energetică, nu poți ignora stocarea”, estimează Răzvan Copoiu.

Dacă până de curând bateriile erau extrem de scumpe, astăzi au devenit mai accesibile. 

De ce bateriile au devenit accesibile abia acum în România

În Europa, segmentul rezidențial al bateriilor de stocare (pentru locuințe) a crescut spectaculos: în 2024, 57 % din capacitatea de 21,9 GWh instalată a fost în locuințe, cu 10,8 GWh puse în funcțiune doar în acel an. Totuși, în același an a avut loc o încetinire: prețurile la energie au scăzut, iar piețele mature (germană, britanică, italiană) au intrat în faza de stabilizare.

Deși în Europa de Vest bateriile de stocare a energiei sunt deja o componentă activă a tranziției energetice, în România ele abia încep să apară în ofertele comerciale, inclusiv pentru gospodării. Diferența nu ține doar de decalajul economic, ci și de contextul regional și de ritmul evoluției politicilor publice.

În timp ce România începea timid, anul trecut, discuțiile despre bateriile de stocare de mare capacitate, Germania, Italia și Marea Britanie însumau deja peste 70% din capacitatea nou instalată în 2024, potrivit raportului „European Market Outlook for Battery Storage 2025–2029”, publicat de SolarPower Europe. În total, Europa a ajuns la o capacitate cumulată de 61 GWh, cu o creștere de peste 21,9 GWh doar în 2024.

Motivul expansiunii rapide în alte țări a fost explozia prețurilor la energie între 2021 și 2023, care a transformat bateriile din opțiune „parcă desprinsă din viitor” în instrument economic necesar. Creșterile de peste 130% la electricitatea non-rezidențială au dus la dublarea capacității instalate în fiecare an, până în 2023. România a fost, însă, ocolită în mare parte de aceste valuri de investiții, pe fondul lipsei de informare, acces dificil la echipamente și absența unei strategii publice coerente pentru stocare.

În plus, majoritatea țărilor avansate și-au adaptat din timp legislația, au lansat scheme de sprijin, iar piețele lor au ajuns la un grad mai mare de maturitate tehnologică și educație a consumatorului. La noi, astfel de programe (precum Casa Verde) fie au fost orientate exclusiv spre panouri, fie s-au blocat în birocrație.

Totodată, raportul SolarPower Europe atrage atenția că fără accelerarea investițiilor în baterii, Europa riscă să piardă oportunitatea de a-și flexibiliza rețelele și de a reduce pierderile cauzate de supraproducție. Obiectivul asociației este ca până în 2029 să se ajungă la 400 GWh de stocare activă, dar chiar și în scenariul optim, nu s-ar atinge pragul de 780 GWh necesar pentru a echilibra sistemele și a reduce emisiile în linie cu Green Deal-ul european.

Pe acest fundal, apariția bateriilor în oferta furnizorilor din România este mai degrabă o consecință a presiunilor externe și a ieftinirii tehnologiei, decât o strategie internă.

De curând, Kilowat, compania de soluții de energie verde anunța că România poate obține un avans fără precedent în sectorul fotovoltaic anul acesta, impulsionat de programele de finanțare precum Casa Verde Fotovoltaice și RePower EU, de liberalizarea prețurilor la energie și de interesul crescut al românilor de a deveni independenți energetic. Totuși, această creștere accelerată aduce în prim-plan o problemă critică: deficitul sever de capacități de stocare a energiei, un obstacol major pentru întregul sector energetic național,atrăgeau atenția specialiștii.

„Ne așteptăm la un salt tehnologic privind bateriile de stocare în 2025 și, de asemenea, la scăderea prețurilor pentru acestea. Stocarea devine problema cea mai importantă și este și capitolul la care România este deficitară, însă luptă cu putere să rezolve acest deficit. Întreg sectorul de energie verde este dependent de această interconectivitate care se face cu bateriile de stocare. Iar în sectorul rezidențial se vede clar că în momentul de față bateriile litiu-fier-fosfat, devine tot mai folosită, fiind o tehnologie mai performantă și mult mai sigură decât litiu-ion privind posibilitatea de incendii”, declara, de curând, Albert Soare, fondator Kilowat.

Cum poate un atac cibernetic să afecteze rețeaua

Cu toate acestea, sistemele BESS (Battery Energy Storage Systems) devin tot mai expuse amenințărilor cibernetice, după cum avertizează un nou raport publicat de Aon, lider global în servicii de consultanță în managementul riscurilor.

Aceștia atrag atenția că se intensifică atacurile asupra infrastructurilor energetice: de la întreruperea controlului la distanță al turbinelor eoliene din Germania, până la breșele din rețelele energetice din India și Luxemburg. Aceste incidente scot în evidență un risc crescut pentru companiile care operează în domeniul energiei regenerabile și al stocării, o infrastructură care devine rapid parte din rețelele critice naționale.

„Securitatea operațională (OT) a rămas în urma celei informaționale (IT). Multe dintre sistemele de control din centralele de stocare nu au fost proiectate cu măsuri de securitate cibernetică și nici nu sunt integrate în managementul riscului informatic la nivel de companie”, avertizează autorii raportului. 

Punctul vulnerabil este sistemul de management al bateriilor (BMS), componenta care reglează încărcarea, temperatura și protecțiile interne. Dacă acesta este compromis, atacatorii pot provoca: avarii fizice (prin supraîncălzire sau supraîncărcare, risc de incendiu); instabilitate în rețea, prin dezechilibre controlate; întreruperi la scară largă, în special dacă BESS-ul este conectat la date în timp real din piață sau la sistemul de reglaj al frecvenței.

În cazurile extreme, un atac cibernetic asupra unei baterii industriale poate avea efecte comparabile cu cele ale unui sabotaj fizic asupra rețelei de energie.

O altă problemă semnalată în raport: daunele fizice cauzate de atacuri cibernetice sunt adesea excluse din polițele de asigurare clasice pentru infrastructuri. Companiile pot rămâne neprotejate financiar în cazul unui incident major.

Educație și securitate cibernetică

Totuși, în România lipsește educația pe partea de soluții de stocare a energiei, mai semnalează specialistul. „Mulți nu știu ce baterii să-și aleagă, cum să le monteze, ce echipamente de protecție să integreze, de exemplu un firewall simplu, relativ ieftin, dar esențial”, mai spune Răzvan Copoiu.

Așadar, securitatea cibernetică devine crucială: un sistem conectat poate fi accesat de la distanță, inclusiv din afara UE. Acesta nu este un scenariu SF, ci un risc real. Nu este vina prosumatorului, ci a lipsei de informare. Ar fi util un program național susținut de companiile de distribuție și producători pentru educarea populației, conform spuselor sale.

De altfel, bateriile au apărut abia acum pe piața din România. „Până nu demult erau prea scumpe sau indisponibile. Orice tehnologie la început trebuie verificată. Și încă nu e verificată”, mai spune Răzvan Copoiu.