Voyager 1, sonda lansată în 1977, se va aventura dincolo de Sistemul Solar
0Sonda spaţială americană Voyager 1, lansată în 1977, se află în prezent la marginile Sistemului Solar, urmând să devină primul obiect fabricat de oameni care se va "aventura" în spaţiul interstelar, a anunţat NASA într-o serie de articole publicate vineri în revista Science, informează 20minutes.fr.
Cele două sonde Voyager, lansate în 1977, la un interval de o lună una faţă de cealaltă, se află încă într-o stare bună de funcţionare, arată NASA. Programul de explorare Voyager are ca obiectiv studierea planetelor din afara Sistemului Solar. Voyager 1 şi Voyager 2 au survolat deja planetele Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun şi 48 dintre sateliţii acestora, scrie Mediafax.
Datele transmise de cele nouă instrumente aflate la bordul fiecăreia dintre cele două sonde au făcut ca această misiune de explorare a Sistemului Solar să devină cea mai fructuoasă, din punct de vedere ştiinţific, din întreaga istorie spaţială.
NASA spune că nu ştie cu exactitate când va ieşi Voyager 1 din Sistemul Solar, acest eveniment putând să se întâmple peste câteva luni. Voyager 1 traversează heliosfera, un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare, aflat în jurul Sistemului Solar. Voyager va fi părăsit cu adevărat heliosfera când va detecta o modificare bruscă în direcţia câmpului magnetic înconjurător.
Lucrul cel mai surprinzător este că Voyager 1 şi geamăna sa, Voyager 2, continuă să funcţioneze şi, mai mult, să comunice cu Terra. De mărimea unui automobil, ea dispune de o antenă cu un diametru de patru metri şi un radio care îi permite să trimită date spre Terra. Aparatul său foto a fost însă dezactivat în 1990, pentru a economisi resursele de energie. Cu ajutorul bateriilor sale, sonda poate să-şi alimenteze instrumentele până în 2020-2025, dacă nu foloseşte comunicaţiile radio. Apoi îşi va continua singură drumul, rătăcind, în spaţiul interstelar.
NASA spune că următoarea destinaţie este o stea din constelaţia Ursa Mică (Carul Mic), Gliese 445, de care se va apropia în circa 1,7 ani-lumină (40.000 de ani).